Acasă Actualitate ‎Primăria Timișoara, reprezentată de Nicolae Robu, a pierdut procesul cu MDRAP și...

‎Primăria Timișoara, reprezentată de Nicolae Robu, a pierdut procesul cu MDRAP și trebuie să plătească corecții financiare de 150.000 de euro

2001
DISTRIBUIȚI

Primăria Timișoara, reprezentată de primarul Nicolae Robu, a pierdut la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice având ca obiect anularea corecțiilor financiare dispuse de MDRAP în proiectul privind „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timișoara”. Judecătorii de la Înalta Curte au respins recursul Primăriei Timișoara împotriva Sentinței Civile nr. 265 din 14 octombrie 2015 a Curții de Apel Timișoara.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara Primăria Timișoara, reprezentată de primarul Nicolae Robu a solicitat anularea deciziei nr.146/9.06.2015, de soluționare a contestației administrative, precum și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 28.11.2014, emise de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare s-a aplicat primăriei o corecție financiară de 2% din valoarea contractului de servicii nr.162/6.09.2013 încheiat în executarea proiectului privind „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timișoara”. MDRAP a stabilit că Primăria Timișoara a restricționat participarea operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului prin impunerea de cerințe minime de calificare nelegale, în sensul că a stabilit pentru viitorii ofertanți limite care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urma să fie atribuit.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a precizat că urmare a misiunii de audit a Comisiei Europene din luna iulie 2014, Autoritatea de Certificare și Plată a emis o suspiciune de neregulă, recomandându-se reverificarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări și servicii a căror valoare estimată impunea publicarea anunțului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul reclamantului verificările vizând includerea în documentații de reatribuire a unor cerințe minime de calificare privind deținerea unor atestate/certificate emise de instituții din România (Ministerul Culturii și Patrimoniului Național), pentru care nu s-a precizat posibilitatea prezentării unor documente echivalente și nici posibilitatea depunerii acestora doar la semnarea contractului. Verificările întreprinse au confirmat instituirea unor astfel de criterii de calificare, încălcând prev.art.178, 179 din OUG nr.34/2006, întrucât nu s-a menționat posibilitatea prezentării unor calificări similare echivalente, solicitându-se totodată prezentarea unor astfel de certificate la depunerea ofertei, iar nu doar la încheierea contractului, deși instituțiile de resort emitente sunt organe de specialitate ale Statului Român, având competențe doar pe teritoriul României, că Nota justificativă întocmită în procedură nu relevă situația de excepție ce a impus solicitarea unor astfel de calificări, fiind astfel încălcate prevederile din legislația națională și europeană ce consacră principiul nediscriminării și al proporționalității la stabilirea nivelului cerințelor minime.

Urmare a emiterii unei adrese de sesizare a unei suspiciuni de neregulă, de către Autoritatea de Certificare și Plată, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a efectuat o verificare cu privire la contractul de finanțare nr.2748/29.12.2011 încheiat în beneficiul reclamantului, pentru implementarea proiectului privind „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timișoara”, finalizată prin emiterea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare  din 28.11.2014, în cuprinsul căreia s-a reținut încălcarea de către autoritatea contractantă a legislației în domeniul achizițiilor publice, prin impunerea de cerințe minime de calificare nelegale, în sensul că aceasta a solicitat deținerea de către personalul operatorilor economici ofertanți a unor atestate/certificate emise de instituții din România (Ministerul Culturii și Patrimoniului Național) și pentru care nu s-a precizat posibilitatea acceptării unor documente echivalente, pentru demonstrarea capacității relevante și nici posibilitatea ca acestea să fie depuse la semnarea contractului. S-a considerat că această omisiune a impus posibililor ofertanți limite care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urma să fie atribuit, încălcându-se astfel dispozițiile art.177 alin.2, art.178 și 179 din OUG nr.34/2006, art.8 din HG 925/2006, săvârșindu-se astfel o neregulă în sensul art.2 alin.1 lit.a din OUG nr.66/2011. Aceste concluzii au condus la aplicarea unei corecții financiare din valoarea contractului de finanțare verificat, stabilită prin aplicarea principiului proporționalității, conform art.17 din OUG nr.66/2011, la 2% din valoarea contractului, respectiv peste 150.000 de euro.

Comentarii

comentarii