Acasă Economic 10 judeţe generează 70% din cifra de afaceri din ţară. Timișul produce...

10 judeţe generează 70% din cifra de afaceri din ţară. Timișul produce de 10 de ori mai mult decât Teleorman

5064
DISTRIBUIȚI

Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai puternică din ţară, cu o cifră de afaceri totală a companiilor înregistrate în aceste judeţe de 575 mld. lei anul trecut, o pondere de 44% în cifra de afaceri totală a companiilor din România. Faţă de 2008, când Capitala genera singură peste 65% din business, dependenţa economiei de firmele înregistrate în Bucureşti se reduce, mai ales că investiţiile realizate în special în vestul şi centrul ţării se văd în business.

Dacă cifra de afaceri a companiilor din Capitală a scăzut cu 29% anul trecut faţă de 2008, în alte 11 judeţe, beneficiare ale unor investiţii de sute de milioane de euro, businessul a înregistrat cel puţin o dublare în acelaşi interval. În perioada 2008-2016 cifra de afaceri totală a companiilor din România a crescut cu 19% în lei, la 1.300 mld. lei (285 mld. euro).

În Argeş, judeţ „tractat“ de locomotiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns anul trecut la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

Doar Argeşul şi Ilfovul se pot „lăuda“ cu o creştere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor înregistrate în judeţe, avans care se datorează atât dezvoltării firmelor vechi, cu tradiţie din judeţ, dar şi investiţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câştigat şi din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

Podiumul este completat de Arad, judeţul de la graniţa de vest a ţării care a atras investiţii de sute de milioane de euro în sectorul componentelor auto şi unde şomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ţară. Aradul devine „un iportator“ de forţă de muncă din zonele vecine, în condiţiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe investitori să caute locaţii de producţie în Arad.

Timișul este pe locul patru, cu o creștere de aproape 150% și o cifră de afaceri de 10 ori mai mare decât Teleorman și de peste 22 de ori mai mare decât Mehedinți.

„Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creştere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizate în de­taliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste judeţe. În lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creşte gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, spune Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. În judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Co­merţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din ţară, după Bucureşti. În Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

Pe medie, în cele mai puternice zece judeţe, cu excepţia Capitalei, salariul mediu net în octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei) în timp ce judeţele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeaşi perioadă. În Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.

„Capitalul şi investiţiile private se duc acolo unde condiţiile de evoluţie economică sunt susţinute de infrastuctura materială şi mai ales umană. Este destul de uşor de văzut că judeţele cu potenţial sunt şi cele care au o dotare a capitalului uman adec­vat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidenţa cu existenţa universităţilor şi a acce­sului la informaţii în judeţele de top cu gra­dul de dezvoltare al acestora“, mai spune profesorul clujean.

Harta de business a României arată o rup­tură imensă între regiuni: companiile înre­gistrate în Bucureşti au afaceri de aproa­pe 500 mld. lei anual. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afaceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.

În lipsa unor noi proiecte, harta de business a României stă în proporţie de 70% în mâinile Capitalei şi a celor mai puternice zece judeţe.

Sursa: zf.ro

Comentarii

comentarii