Acasă Premiere 1.001 de premiere bănăţene… Primul computer din mediul universitar

1.001 de premiere bănăţene… Primul computer din mediul universitar

DISTRIBUIȚI

La jumătatea secolului XX, în ciuda reticenţei comuniştilor faţă de cibernetică, cercetătorii români erau fascinaţi de electronică şi tehnici de calcul. Primul calculator automat din lume a fost construit în 1941, însă abia după mai bine de 15 ani a fost pusă în funcţiune o maşinărie care ar merita să poarte numele de strămoş al actualelor computere de birou. Primul computer construit în România a fost CIFA-1 (Computerul Institutului de Fizică Atomică), în anul 1957, fiind un proiect al inginerului Victor Toma, România fiind a opta ţară din lume care construia un asemenea calculator. În aceeaşi perioadă, la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnica Timişoara, doi veri evrei, originari din Caransebeş, începeau documentarea pentru construirea unui alt computer. După o muncă de câţiva ani, Iosif Kaufmann şi Wilhelm Lowenfeld, ajutaţi de o echipă de tehnicieni de la Facultatea de Electrotehnică (aflată atunci în clădirea fostului liceu piarist), în principal de tehnicianul Herbert Hartmann, au finalizat computerul MECIPT-1, primul computer conceput şi realizat într-o universitate românească şi primul computer alfanumeric românesc. Computerul, din prima generaţie, ocupa o cameră întreagă, avea peste 2.000 de tuburi electronice, 20.000 de rezistori şi condensatori, peste 30 km de conductori, registre pe 31 biţi, memorie rezidentă pe tambur magnetic – 1.024 x 31 biţi şi realiza 50 de operaţii pe secundă. Consumul de energie electrică era de 10 KW/oră. Cu ajutorul MECIPT-1 s-a proiectat cupola pavilionului expoziţional Bucureşti, actual Romexpo, s-a proiectat barajul Vidraru (în 18 zile, în loc de 9 luni, cât ar fi durat proiectarea manuală), s-a dimensionat reţeaua de apă din Arad, s-a realizat automatizarea procesului de producţie la Fabrica de Bere Timişoreana şi s-au proiectat o mulţime de clădiri, în diverse oraşe. Computerul timişorean a devenit rapid una dintre cele mai faimoase maşinării produse în România. Nu exista ziar sau revistă în România în care să nu fi scris despre MECIPT-1. După MECIPT-1 au urmat alte computere construite în Timişoara, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Pasiunea şi entuziasmul generate de descoperirile periodice şi de aplicabilitatea acestora au constituit motorul principal al muncii inginerilor şi tehnicienilor. Numai menţinerea în stare de funcţionare a computerelor era o muncă de ore întregi. În prezent, computerul MECIPT-1 se află în păstrarea Muzeului Banatului, nemaifiind funcţional.

Surse informaţii:
Dan D. Farcaş – „MECIPT – o istorie subiectivă”
Lucian N. Vinţan – „Maeştri ai ingineriei calculatoarelor. Pagini de istorie” („Univers ingineresc” anul XVIII, nr. 16 (398), 16-31 august 2007)
 

Comentarii

comentarii