Pandemia de coronavirus SARS-COV2 a avut un impact devastator, în 2021, în sectorul zootehnic, în zona de vest a României. 15 ferme de vaci cu 350 de capete din cadrul asociației Narcisa au dat faliment în județele Timiș, Arad și Caraș Severin.
Cauzele falimentelor
Fermierii sunt de părere că o primă cauza a acestor eșecuri este faptul că în, 2021, a fost un an foarte slab, în ceea ce privește subvențiile. Fermierii au fost tăiați. Unele stimulente au fost scoase, cum este cel pentru lapte, iar altele au fost reduse. O altă cauza este faptul că prețul laptelui e mult prea oscilant, iar jucătorii de pe piață sunt sub monopol. Există trei-patru firme la nivel național care adună laptele de la fermierii mici sau mari. Fac un preț dezavantajos, iar producătorii de lapte sunt la mâna acestor firme extrem de puține. La fel se întâmplă și cu piață pentru vaca de carne. De fapt, situația în domeniu este și mai dramatică, unde există foarte mulți samsari, iar fermierii sunt de cele mai multe ori umiliți de prețurile oferite. Gabriel Ilaș, directorul Direcției Agricole Județene Timiș, susține că ajutorul de minimis funcționează bine la legume, dar la sectorul zootehnic e problematic. Cu vacile sunt dificultăți, așa cum sunt și cu porcul care este afectat grav de pesta porcină și importăm masiv carne. Ovinele merg mai bine. “Creșterea vacilor de lapte sau carne trebuie sprijinită serios, fiindcă o bovină este mult mai complicat de crescut și are nevoie de o atenție mai mare. Zootehnia e un sector deficitar. Până aduci o vacă la lactatie, să fete, să producă, e drum lung. E nevoie de doi ani. Ciclu de producție e dificil, plus asigurarea furajului. Mai e și problema accesării pieții de desfacere a produselor de carne și lapte. Pentru fermierul mic e greu să ajungă pe această piață, din lipsa de organizare în cooperative”.
Care ar fi soluțiile?
Ce ar fi de făcut? Coraș Ardelean, președintele asociației Narcisa Timiș, spune că problema este simplă: dacă sectorul nu este stimulat și sprijinit eficient, aici se ajunge, la falimente. Pe lângă oferirea unei subvenții majorate la nivelul țărilor cu tradiție din Uniunea Europeană, e nevoie urgență de facilități fiscale. “Grav este că sectorul zootehnic nu are predictibilitate. Nu e ce trebuie, nu poți să ai o viziune. Cred că e nevoie și de o descentralizare administrativă, să existe mai multe centre care să dea un numitor comun mai viabil. Acum toată lumea “aruncă” mesaje numai către Dâmbovița. Poate ajung acolo, dar nu se întâmplă nimic, vocea fermierilor se pierde. Nu ai cu cine discuta. Nivelul subvenției ajută foarte mult mai ales pe fermierii mici. Oamenii au produs, au vândut, nu au cerut bani. Când subvenția s-a diminuat foarte mult sau nu a venit, atunci apare o problema”, spune Coraș Ardelean. El mai vine cu o soluție care ar fi foarte bună: organizarea crescătorilor de bovine în cooperative sau grupuri de producători. Atunci va crește forță fermierilor, dar legea e pompoasă și nu prea e functionabilă. De aceea există puține cooperative care sunt competitive. În legătură cu funcționarea deficitară a sectorului zootehnic, prof.dr. Valeriu Tabără, președintele ASAS, a concluzionat: “În domeniul zootehnic, avem o mare problemă: nu poți funcționa cu un raport de 24% producție zootehnică, producție vegetală. Trebuie un raport de 60%. Atunci ești funcțional și economic în agricultură. Trebuie să ai bine dezvoltată prima treaptă de valoare adăugată. Este clar că sistemul de subvenții existent acum nu este stimulativ. Academician Ioan Păun Otiman a scris un articol foarte realist despre modificarea sistemului de subvenții. El a propus un sistem legat de valoarea adăugată pentru a stimula producția. Trebuie intervenit la sistemul subvențiilor”.
