Acasă Cultura 164 de ani! Unirea Principatelor Române marcată de Clubul Iubitorilor de Cultură...

164 de ani! Unirea Principatelor Române marcată de Clubul Iubitorilor de Cultură din Liebling

DISTRIBUIȚI

Clubul Iubitorilor de Cultură din Liebling Timiș, în care s-au integrat firesc din acest an elevii claselor a V-a A, B, de la Școala Gimnazială Liebling, a hotărât să sărbătorească în avans marele eveniment istoric care a avut loc, în urmă cu 164 de ani, în data de 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor, Moldova și Țara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Prof. Irina Goanță a subliniat că, în zilele premergătoare evenimentului, li s-a explicat copiilor că înaintașii noștri au fost animați de  sublimul sentiment al dragostei de patrie  în îndeplinirea țelului lor și a visului neamului românesc. Acest nobil sentiment a fost exprimat și în creațiile poetice memorate de ei: „Scumpă țară românească” și „Patria română” de George Coșbuc,  „În limba ta” de Grigore Vieru și, nu în ultimul rând, „Hora Unirei” și  poezia „Deșteptarea României”, versuri prin care Vasile Alecsandri afirma că „lumea se trezește din adânca-i letargie pășind către-un țel de mult dorit” și prin care „îndeamnă conaționalii, cu mult patos, la valorificarea contextului istoric pentru emanciparea nației”.

Sub genericul „Hai să dăm mână cu mână”, a urmat activitatea cu conotație istorică despre ziua de 24 ianuarie, care a debutat solemn, cu versuri patriotice. În momentele imediat următoare, împreună cu doamna profesoară Nicoleta Mărghitaș, elevii au rememorat crâmpeie din evenimentele acelor timpuri istorice, aducând în atenție faptele marcante ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza, supranumit „Domnul Unirii”. Astfel, s-a subliniat importanța actului unirii pentru națiunea română. Participanții au ascultat legenda „Ocaua lui Cuza” și au urmărit filmul „Moș Ion Roată și Unirea”, realizat după povestirea scrisă de memorabilul Ion Creangă. Împreună cu prof. Nicoleta Mărghitaș, copiii s-au prins în horă, cântând şi dansând „Hora Unirii”.

Prof. Goanță a explicat: ”Un deziderat este cunoașterea istoriei adevărate a poporului român. Încă de la cele mai fragede vârste, este necesar să li se explice copiilor fiecare eveniment istoric, să-și cunoască istoria, fiindcă „Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.”(Nicolae Iorga) Evenimentele acestea au o mare încărcătură simbolică, naţională, la ele participând oamenii de seamă ai României. Este necesar ca generațiile care cresc sub ochii noștri să știe că idealul lui Eminescu era realizarea „Daciei Mari” sau „Daco-România”, iar hotarele „Daciei Mari” ar fi trebuit să fie cele pe care poetul naţional le invocă în cunoscuta poezie „Doina”: „De la Nistru pân-la Tisa… Din Hotin și pân-la mare… Din Boian la Vatra Dornii… Din Sătmar pân’ în Săcele…De la Turnu-n Dorohoi…”. Eminescu a înţeles şi a avut îndrăzneala să lupte deschis cu tarele epocii, convins fiind că În Unire e tăria!”

Prof. Irina Gonță a mai subliniat: ”Să menționăm  că și cele șapte puteri, întrunite în  Conferinţa  de la Paris din 18/30 martie 1856, încheiată la 7 august 1858 (19 august 1858, pe stil nou), au adoptat  unul dintre cele mai importante acte internaţionale din secolul al XIX-lea referitoare la Principatele Române, cărora le-a modificat statutul juridic, consacrând recunoaşterea oficială şi formală a „problemei româneşti” ca „problemă europeană”. Este cert însă că domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României”. Prof. Irina Goanță, în calitate de vicepreședintă a ProLiebling, ca partener al Scolii Gimnaziale Liebling, sprijină activitățile culturale, astfel ca elevii să fie parte a marilor evenimente culturale și istorice, ale neamului românesc.

 

 

Comentarii

comentarii