Rezoluția 60/7 a Adunării Generale a Națiunilor Unite care a instituit holocaustul și programul de sensibilizare al Națiunilor Unite a desemnat, de asemenea, 27 ianuarie drept Zi internațională anuală de comemorare în memoria victimelor holocaustului – sărbătorită cu ceremonii și activități la sediul Națiunilor Unite din New York. York și la birourile Națiunilor Unite din întreaga lume.
Până acum, se știa că în timpul Holocaustului ar fi murit între cinci și șase milioane de evrei, însă după 13 ani de studii cercetătorii au descoperit că până la 20 de milioane de persoane au decedat în timpul regimul nazist, potrivit New York Times, citat de www.digi24.ro.
Neuitare pe viață! Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, compania Aquatim aduce un omagiu încărcat de emoție victimelor și familiilor victimelor holocaustului din România și de pretutindeni.
De asemenea, se poziționează public drept militant fervent împotriva actelor și acțiunilor antisemite, își menține poziția oficială de partener ferm al statului Israel.
Aquatim arată: 27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului și reprezintă prima comemorare universală a victimelor inimaginabilei crime în masă aparținând regimului nazist. A fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite cu numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005 și adoptată la a 42-a ședință plenară.
27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.
Auschwitz (în poloneză Oświęcim) sau Auschwitz-Birkenau este numele unui complex de lagăre de concentrare și exterminare ce au aparținut Germaniei naziste.
Cel mai mare dintre acestea, Auschwitz, a devenit locul emblematic de implementare a soluției finale, un element major în punerea în practică a Holocaustului; se estimează că cel puțin 1,1 milioane de persoane au fost omorâte acolo, din care peste 90% au fost evrei.
Motivul pentru care a fost aleasă această localitate îl constituie faptul că era un nod de cale ferată foarte dezvoltat, având 44 de linii paralele, ceea ce facilita transportul unui atât de mare număr de evrei și alte naționalități din întreaga Europă.
După cotropirea Poloniei, armata germană a preluat cazărmile orașului Oswiecim și, din vara anului 1940, Auschwitz a fost declarat lagăr model și pus la dispoziția delegațiilor internaționale. Când au fost întrebați de ce au înființat acest lagăr, naziștii au spus că este singura măsură aptă să asaneze această lume de elementele ei precare… La momentul construirii, Heinrich Himmler a pus problema încercuirii acestuia cu garduri de sârmă ghimpată, sub tensiune electrică, cu ziduri imposibil de trecut și turnuri de observație dotate cu pistoale mitralieră.
Doi ani mai târziu, capacitățile de “cazare” ale lagărului Auschwitz I au devenit neîncăpătoare, astfel că s-a procedat la construirea altor două, respectiv Birkenau (Brzezinka și Auschwitz II).
Capacitățile de ucidere în masă și-au arătat foarte curând productivitatea, dimensiunile crimelor din această perioadă, depășind orice limită a imaginabilului.
Crimele se executau sub deviza “munca eliberează”, înscrisă pe frontispiciul porții de la intrare, cu litere de fier forjat – dovadă a cinismului conducătorilor naziști.
Semnificația acestui slogan urma să fie prea curând înțeleasă de către deportații aduși cu forța în lagărele respective. Atât înainte, cât și după transportul lor, efectuat cu trenuri de marfă, că niște vite, deportații erau dispuși în rânduri compacte și sortați pe peroane.
Durerea infernală ce se consuma între pereții barăcilor, unde mai mult de 1000 de persoane erau înghesuite ca animalele, nu are niciun corespondent în interpretarea actuală a evenimentelor ce s-au petrecut acolo. Pentru ca asemenea atrocități să rămână vii în amintire, iar victimele terorii naziste să nu fie uitate niciodată, UNESCO a declarat lagărele de la Auschwitz, în 1979, ca parte a moștenirii culturale universale a omenirii. Printre barăcile care compun acest teritoriu al groazei, acum crește iarba.
Unele locuri sunt frumos amenajate cu adevărate covoare de flori. Cu toate acestea, prezența crematoriilor, a furnalelor, a barăcilor de triere și a zidului morții, obligă la o permanentă rememorare a tot ce s-a întâmplat atunci. S-a amenajat o expoziție în fiecare bloc al morții ce prezintă posterității obiecte și spații încărcate de suferința oamenilor ce le-au populat. (Wikipedia)
Compania Aquatim aduce un omagiu încărcat de emoție victimelor și familiilor victimelor Holocaustului din România și de pretutindeni, se poziționează public drept militant fervent împotriva actelor și acțiunilor antisemite, își menține poziția oficială de partener ferm al Statului Israel.
Holocaustul nu trebuie și nu poate fi uitat pentru că „Cine nu are memoria istoriei, riscă s-o repete”… (George Santayana). Să ne amintim, așadar! – este mesajul Aquatim, vineri 27 ianuarie 2023.
