Acasă Actualitate 2019 – Anul omagial al satului românesc. Conferință preoțească despre satul bănățean,...

2019 – Anul omagial al satului românesc. Conferință preoțească despre satul bănățean, la Comloșu Mare

106
DISTRIBUIȚI

Seria con­ferințelor pastoral-misionare de primăvară din Arhiepiscopia Timișoarei – Mitropolia Banatului, s-a încheiat cu întrunirea preoților din cadrul Protopopiatului Sânnicolau Mare, la sfârșitul săptămânii.

Întâlnirea a avut loc în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din comuna Comloșu Mare, o veche așezare umană pe teritoriul căreia au fost semnalate urme de viață încă din neolitic, fie prin locuințe de tip bordei, aparţinând culturii Starčevo-Criş (fazele II, IV), fie prin materiale ceramice eneolitice.

Conferința, precedată de Slujba Acatistului Învierii Domnului Iisus Hristos, a fost moderată de Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, mitropolitul Banatului. În cuvântul de deschidere, părintele protopop Marius Podereu a salutat prezența Întâistătătorului Mitropoliei Banatului și a vorbit despre valoarea identitară a satului românesc, care, prin capacitatea lui de conservare a etnicului, a devenit prima formă de organizare administrativă.

În cadrul întrunirii, Ioan Olărescu, prof. Traian Galetaru și ing. Gavril Balog au susținut o serie de alocuțiuni, care au evidențiat diverse aspecte legate de această așezare cu rădăcini în epoca neoliticului: geneza satului, primele atestări documentare, fenomenul colonizator din Banat de după anul 1717, perioada de decădere a localității, când Banatul devenise pașalâc turcesc, dar și perioada când Comloșu Mare, eliberat de armatele austriece, a cunoscut o nouă epocă de prosperitate, odată cu colonizarea unor familii din Oltenia (în 1734), apoi a unor familii germane originare din Luxemburg (în 1781).

A fost evocat și momentul de la Marea Unire din Alba Iulia, când o delegaţie cu credenţionale, una dintre cele mai numeroase din mediul rural bănăţean, formată din 8 săteni din Comloșu Mare, a exprimat voinţa de unire a românilor din Banat.

În continuare, Chiriarhul Banatului a vorbit despre lovitura de grație dată satului românesc, prin procesul de colectivizare ce a dus la confiscarea aproape în totalitate a proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat, știut fiind faptul că, în perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, țărănimea reprezenta aprox. 75% din populația țării, iar agricultura era principala ocupație economică a românilor.

Totodată, Înaltpreasfinția Sa a subliniat că, prin această reformă agrară, impusă prin represiuni violente, gospodăriile agricole mari au fost ruinate, ceea ce a condus la sărăcirea satelor românești în ansamblu, inclusiv a țăranilor; mulți dintre ei fiind chiar deportați sau arestați, iar averile lor confiscate.

Nu în ultimul rând, s-a precizat faptul că, în Comloșu Mare, satul situat la granița N-V a Banatului românesc, apare cea mai longevivă gazetă sătească românească, intitulată „Suflet nou”.

Din inițiativa unor dascăli și a mai multor intelectuali din comună (preot Ştefan Cioroianu, Alexandru Movilă, prim-pretor al plasei Comloşu Mare, preot Gheorghe Cotoşman, George Ciolac, primarul comunei, avocatul Andrei Bălan şi Ion Ureche), la 15 august 1934, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a apărut primul număr al revistei.

Publicația este difuzată atât în România, cât și în mai multe țări ale lumii, acolo unde trăiesc fiii satului sau prietenii comunității locale.

Conferința a fost întregită prin luările de cuvânt ale preoților, care au adus mărturii istorice referitoare la apariţia satelor bănățene şi a comunităţilor eclesiale rurale din Banat.

De asemenea, în intervențiile legate de Anul omagial al satului românesc, clericii au subliniat faptul că, Biserica, prin cultul și activitățile ei, a polarizat comunitatea, iar viața spirituală a fost, încă de la începutul ei, o activitate centrală a satului românesc.

 

Comentarii

comentarii