„Relatarea într-o lume curajoasă: Impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei și a mass-media” este tema enunțată de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei în 2025.
Inteligența artificială joacă un rol important și în alegerile naționale, ajutând la verificarea faptelor și la combaterea dezinformării. De asemenea, oferă jurnaliștilor și alegătorilor instrumente pentru a sprijini participarea informată la democrație.
Dar IA poate fi folosită și pentru a crea conținut fals, dar realist, cum ar fi deepfake-urile, care pot afecta încrederea în sistemele democratice. Abordarea acestor provocări necesită colaborarea dintre guverne, mass-media și societatea civilă.
Astfel, peisajul mediatic s-a schimbat semnificativ de când Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua Mondială a Libertății Presei în 1993.
Ziua Mondială a libertății presei 2025 se concentrează pe modul în care inteligența artificială afectează libertatea presei, libera circulație a informațiilor, independența mass-media și obiectivul global de a asigura accesul la informație și de a proteja libertățile fundamentale (ODD 16.10). Cadrul creat de ONU – Global Digital Compact – subliniază că este important să se abordeze problemele cauzate de tehnologie, protejând în același timp viața privată și libertatea de exprimare a oamenilor.
Pe de altă parte, Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind solicită clasei politice, într-un mesaj transmis de Ziua mondială a libertății presei, să înceteze atacurile împotriva valorilor fundamentale ale jurnalismului și să respecte clauza de conștiință a lucrătorilor din mass-media, precum și democrația într-un stat membru al Uniunii Europene.
MediaSind: „Constatăm, în ultima perioadă, intensificarea atacurilor la adresa instituțiilor de media, presiuni crescânde asupra jurnaliștilor din instituțiile publice și private de media implicați în campania electorală, nerespectarea drepturilor prevăzute în contractele colective de muncă sau în legislația muncii, dar și alte abuzuri. (…) SRJ MediaSind cere implementarea de urgență în legislația română a Regulamentului european Media Act 2024/1083.
Precizăm că termenul-limită de implementare pentru țările membre UE este 8 august 2025. Acest lucru înseamnă obligativitatea depolitizării instituțiilor publice de mass-media, acordarea unei finanțări corecte prin asigurarea sustenabilității financiare a instituțiilor din mass-media, finanțare asigurată în mod transparent și nu prin diverse sinecuri de partid”, conform Agerpres.
Sursa citată menționează că, așa cum Federația Europeană a Jurnaliștilor a cerut, în mai multe rânduri, guvernelor statelor UE să considere jurnaliștii drept lucrători esențiali, SRJ MediaSind împreună cu Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind și Confederația CNSLR-Frăția au solicitat Guvernului României să le acorde lucrătorilor din mass-media statutul de lucrători esențiali, dar și compensațiile adecvate pentru acest statut, inclusiv prin introducerea în Legea pensiilor a unor prevederi specifice, care să le recunoască condițiile speciale de muncă.
