Acasă Actualitate 33 de ani ! Uciderea lui Ceaușescu, de Crăciun !

33 de ani ! Uciderea lui Ceaușescu, de Crăciun !

DISTRIBUIȚI

Chiar de Crăciun, în urmă cu 33 de ani, avea să aibă loc așa-numitul proces al cuplului dictatorial, Elena și Nicolae Ceaușescu, familia care a condus Republica Socialistă România.
Cei doi dictatori, numiți și odioasa și odiosul, au fost judecați de Tribunalul Militar Excepțional, înființat ad-hoc, după ce ei a fost vânați și, în cele din urmă, capturați, apoi, puși la zid și executați cu pistoale mitralieră la foc automat, în ziua de 25 decembrie 1989.
Avea să fie cea mai controversată și șocantă (crimă) execuție din perioada celor 45 de ani de dictatură comunistă – după părerea unor cercetători!
 
„În seara zilei de 25 decembrie, se anunţă la Radio si Televiziune că a avut loc procesul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, comunicatul încheiându-se cu următoarele: Pentru crime grave, săvârşite împotriva poporului roman şi al României, inculpaţii Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost condamnaţi la moarte şi confiscarea averii. Sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată”.
 Capetele de acuzare au fost: genocid- peste 60 000 de victime; subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat; infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti, prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe etc; subminarea economiei naţionale. Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.”, explică Institutul Revoluției Române, citând Istoric 1989 / Anul 1989.
 
În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, Ceauşescu a trimis la Televiziune un comunicat dur, anunțând ca pe o trădare moartea (sinuciderea) Ministrului Apărării Naționale (Vasile Milea), în care recidiva, vorbind din nou despre distrugerile comise de timişoreni. Locuitorii Capitalei se adunaseră între timp în faţa Comitetului Central al PCR (actuala Piaţă a Revoluţiei), scandând lozinci anticomuniste şi anticeauşiste. Văzând reacţia mulţimii furioase, Ceauşescu împreună cu câţiva apropiaţi a fugit (poate sfătuit) de pe acoperişul clădirii Comitetului Central al PCR cu un elicopter, care a aterizat la Târgovişte. De aici Ceauşescu a călătorit într-un automobil, încercând să ajungă la sediul local al PCR, dar, fiind recunoscut, el a fost arestat, internat într-o garnizoană din localitate, unde a fost judecat (într-un proces-mascaradă) şi executat prin împuşcare, alături de soţia sa, Elena Ceauşescu, în ziua de Crăciun. Există şi alte versiuni ale capturării şi executării cuplului Ceauşescu, dar aceasta este cea mai cunoscută – scrie Ruxandra Cesereanu, în “Călătorie spre centrul infernului”, editura Manuscris.
 
În continuarea prezentăm documente declasificate de Ministerul Afacerilor Externe, privind Revoluția Română din decembrie 1989:
În pofida represiunii, protestele grupurilor de tineri și muncitori din Timișoara au continuat în zilele de 18-19 decembrie 1989, luând amploare, iar în 20 decembrie Piața Operei este practic ocupată de circa 100.000 de oameni. Se poartă negocieri între manifestanți și reprezentanții regimului, Emil Bobu și Constantin Dăscălescu, fără rezultat însă întrucât protestatarii nu mai acceptă micile concesii oferite solicitând nici mai mult nici mai puțin decât demiterea lui Ceaușescu! 
Aflat în vizită în Iran, Nicolae Ceaușescu s-a întors de urgență în țară, alertat de situația din Timișoara care devenise practic un oraș liber pe fondul retragerii forțelor locale de ordine și armatei, speriate de amploarea de necontrolat a mișcării revoluționare de masă. 
Generalizarea mișcărilor de protest în marile orașe din România în zilele de 20 și 21 decembrie 1989 a condus la măsuri radicale pentru înăbușirea acestora dar moartea tinerilor revoluționari nu a făcut decât să sporească furia populației împotriva regimului dictatorial.     
Pe 21 decembrie Nicolae Ceaușescu a convocat la București, un mare miting în sprijinul regimului, cu peste 100.000 de manifestanți, dar care s-a încheiat neprevăzut, cu proteste și scandări anti-Ceaușescu. Mulțimea s-a împrăștiat în oraș, iar în zona Intercontinental, Piața Romană, forțele de securitate, miliție și armată au intervenit dur împotriva manifestanților, înregistrându-se primele victime din București.
Regimul era disperat, la ordinul direct al Elenei Ceaușescu s-a încercat ștergerea urmelor represiunii din seara zilei de 17 decembrie de la Timișoara  prin sustragerea din Morga Spitalului Judeţean Timiş a trupurilor celor 43 de revoluţionari ucişi, care au fost transportate și incinerate la Bucureşti, cenușa rezultată fiind aruncată într-un canal din Popești- Leordeni, în noaptea de 19-20 decembrie 1989. 
Misiunile diplomatice ale României socialiste erau sub tirul solicitărilor oficiale, opiniei publice și ale mass media din țările de acreditare, care protestau împotriva măsurilor represive și cereau explicații și informații suplimentare privind evoluția evenimentelor și numărul victimelor. Diplomaților români li s-a ordonat să pledeze cauza regimului dictatorial de la București și să ofere justificări ale măsurilor abuzive ale acestuia în fața autorităților din țările unde erau acreditați, în special pe fondul transmiterii de informații direct din Timișoara, din surse independente. 
Șefii misiunilor diplomatice românești din străinătate trebuiau în prima fază să nege pur și simplu “aşa-zisele evenimente de la Timişoara”, dar răspândirea rapidă a știrilor prin mass media din întreaga lume a constrâns autoritățile comuniste de la București să recunoască starea de fapt!
Lui Nicolae Ceaușescu nu i-a mai rămas decât să respingă cu hotărâre “orice încercări de amestec în treburile interne ale României, stat liber şi independent, orice încercare de nesocotire a atributelor fundamentale ale independenţei şi suveranităţii noastre naţionale, de atentare la interesele securităţii, de încălcare a ordinii şi legilor ei. În România se vor întreprinde măsuri ferme împotriva unor astfel de încercări, împotriva oricăror acţiuni provocatoare şi diversioniste, iniţiate de cercuri reacţionare, antiromâneşti, de serviciile speciale şi oficinele de spionaj din străinătate. Statul socialist, societatea noastră nu vor tolera, în nici o împrejurare, lezarea intereselor vitale, a prevederilor Constituţiei ţării şi vor lua măsurile necesare pentru respectarea cu stricteţe a legalităţii, ordinii de drept, fără de care nu ar fi posibilă desfăşurarea normală a activităţii în toate sferele societății sale. Nimănui, indiferent cine ar fi, nu-i este îngăduit să încalce legile ţării, fără a suporta consecințele actelor sale”.
Ministrul de externe Ion Stoian i-a convocat pe șefii misiunilor străine acreditate la București, informându-i asupra punctului de vedere oficial, briefingul său fiind transmis și misiunilor diplomatice românești în seara de 21 decembrie 1989, ca instrucțiuni. Însemnările și completările olografe ilustrează graba redactării documentului, sub presiunea evenimentelor care se precipitau. Vă îndemnăm să nu uitați trecutul și memoria celor care s-au jertfit acum 30 de ani! “, atenționează Ministerul Afacerilor Externe.

Comentarii

comentarii