Miercuri, 23 octombrie, la ora 19.00, la hotelul Timișoara, a fost deschis oficial Congresul Naţional de Chirurgie Vasculară, ediția a șaptea, cu invitați medici specialiști din România, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Ungaria. Congresul reunește cele mai importante nume din chirurgia vasculară din România, dar și din străinătate care vor prezenta strategii inovative ale tratamentelor pentru afecțiunile „liniilor de viață” ale corpului uman – artere, vene și vase limfatice.
Prof.dr. Mihai Ionac, președintele congresului, a explicat că, în prima zi, au avut loc workshop-uri în care medicii rezidenți și și tineri specialiști au învățat ecografia carotidiană, au învățat să coase vase și să trateze boala venoasă periferică cu metode minimi invazive. Toate activitățile au fost coordonate de experți din străinătate.
La congres, vor fi dezbătute toate capitolele ce țin de bolilor arteriale periferice, bolile carotidiene, anevrismul de aortă, boala arterială periferică în urma căreia se produc amputațiile și bolile venoase. De asemenea vor fi discutate diferitele rezultate din România și ce recomandări vin din străinătate. Importanța temelor discutate are relevanță majoră, deoarece sunt probleme ce pot afecta pe oricine.
Cu acest prilej, prof.univ.dr. Mihai Ionac, președintele congresului, a atras atenția că boala venoasă cronică apare de la vârste tinere, spre deosebire de boala arterială periferică, o caracteristică a unor vârste mai înaintate, de peste 50 de ani, de obicei. Una din 10 persoane peste 60 de ani are boală arterială periferică.
În proporție de 60% din populație are boală arterială periferică. Boala venoasă cronică înseamnă că sângele din picioare nu se mai întoarce în totalitate înapoi la inimă. O piedică poate fi varicele, dar sunt și persoane care au făcut tromboză și au simptome post trombozice. Există o familie de maladii care determină ca sângele să nu se mai întoarcă bine în inimă, pot să fie diferite boli de inimă sau de mușchi de la picioare sau defecte ale venelor.
În România, între 70.000 și 80.000 de persoane fac accident vascular cerebral într-un an. “Asta este o cifră foarte mare”, a atenționat prof. Ionac.
AVC ul este a doua cauză de mortalitate și prima cauză de dizabilitate permanentă. Persoanele rămân infirme pe viață.
Sunt două tipuri de AVC-uri. Unele sunt ischemice, când parte din creier rămâne fără sânge, și altele hemoragice care produc hemoragie, unde metodele de tratament sunt relativ limitate. O treime din cele ischemice se produc datorită aterosclerozei, depunerii de colesterol pe pe arterele carotide. Aceste depuneri pot fi depistate ușor de orice medic care face o ecografie venoasă. Acestea se pot recunoaște foarte ușor și dacă se cunoaște din timp se poate preveni și trata alte efecte dezastruoase asupra sănătății persoanei. Un semnal este accidentul ischemic tranzitoriu când omul își pierde cunoștința de scurtă durată, își pierde forța în mână își pierde echilibrul sau își pierde vederea, dar toate îi revin la loc complet. Acesta este un accident ischemic tranzitor. Asta înseamnă că mici trombi care s-au format, mici bucăți din placa aceea, au plecat pe sistemul circulator. Atunci acea persoană trebuie să se prezinte imediat la medicul neurolog sau la un chirurg vascular.
Prof. Ionac a mai atras atenția că, în fiecare oră, unul sau doi oameni sunt amputați în România datorită problemelor vasculare, însă doar unul din şase pacienţi amputaţi beneficiază de expertiza unui chirurg vascular.
Accidentul vascular cerebral (AVC) este prima cauză de dizabilitate permanentă şi a doua cauză generală de mortalitate, în condițiile în care cel puțin o treime din AVC-uri pot fi prevenite prin intervențiile realizate de chirurgul vascular.
Anevrismul de aortă abdominală este a zecea cauză de mortalitate în Europa, dar şi în ţara noastră, în condițiile în care diagnosticul şi tratamentul din timp al acestei boli reduce dramatic mortalitatea. Pentru tratamentul tuturor acestor boli, chirurgii vasculari folosesc atât o paletă largă de tratamente conservatoare şi tehnici minim invazive, cât și proceduri chirurgicale tradiționale salvatoare de membre sau vieți.
Așadar, în această lună, Timișoara va fi în centrul atenției lumii medicale mondiale nu numai datorită importanței aspectelor medicale discutate, dar şi pentru că reunește profesioniști de renume atât din întreaga țară, cât şi din România, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Ungaria.
Timp de trei zile, ei vor împărtăși din experiențele lor și vor prezenta cele mai noi tehnici și abordări în tratarea problemelor vasculare.
„Măsurile de prevenție, depistarea la timp și tratamentul corect al bolilor vasculare pot preveni majoritatea complicațiilor grave şi pot oferi o viață de calitate pacienților noștri. De aceea, este esențial ca atât pacienții, cât și medicii să fie la curent cu ghidurile şi recomandările actuale din domeniul bolilor vasculare”, a concluzionat prof. dr. Mihai Ionac, președintele congresului.
Care este locul inteligenței artificiale în acest moment în chirurgie?
Prof.dr. Mihai Ionac a explicat că deocamdată se vorbește mai mult teoretic cum ai putea folosi inteligența artificială în chirurgie și medicină în general.
La momentul actual, se adună datele, fiindcă I.A. se bazează pe big-data, pe foarte multe date pentru ca să se poată trage o concluzie.
“Mi-e foarte greu de spus când va exista inteligența artificială în practica chirurgicală și în medicină, în general. Cred că radiologia va beneficia prima de inteligență artificială. Acolo sunt și informații gata digitalizate”, a spus prof. Ionac.