Aramic este una dintre cele șase crame care funcționează pe dealul Silagiului. A apărut din dorința lui Adam Crăciunescu de a avea o casă de vacanță în vie, așa cum văzuse el în Occident. Crama a fost înființată în 2012, când a accesat primul proiect cu fonduri europene pentru reconversia plantațiilor de viță-de-vie. A arendat de la stat o suprafață de 56 de hectare, ca primă etapă. Astăzi, crama Aramic cultivă opt soiuri nobile de viță-de-vie, din care rezultă 14 tipuri de vin.
„Ideea a apărut dintr-o dorință personală: să am o casă în vie. Venisem cu niște prieteni să cumpărăm teren pe dealul Silagiului, ca să ne facem case de vacanță. Așa cum văzusem în Vest – prin Slovenia, prin Ungaria – și, până la urmă, am rămas singuri aici.
Crama Aramic nu are o vechime mare. De zece ani procesăm vin, iar acum 13 ani am creat primele culturi de struguri. Odată cu intrarea în UE și apariția fondurilor pentru reconversia viței-de-vie, am spus că putem implementa niște proiecte și să refacem ce a fost odinioară pe dealul Silagiului. Aici există o istorie veche. Am avut curaj la vremea respectivă, un curaj nebunesc. Pentru că, dacă știam câtă bătaie de cap va fi, vă spun sincer, cred că aș fi stat acasă. Am implementat cinci proiecte cu fonduri europene: trei pentru reconversie și două pentru achiziția de utilaje pentru procesarea vinului în cramă. A fost un mare efort”, a declarat Adam Crăciunescu.
Concurență mare pe piața vinului
Primii cultivatori ai viței-de-vie pe dealurile Silagiului au fost coloniștii germani ajunși în Bacova, o localitate apropiată, colonizată în anul 1783, odată cu venirea celui de-al treilea val de coloniști germani în Banat, din zona văii Rinului. Cu timpul, vinul obținut aici a devenit atât de bun și de căutat, încât ajungea să aprovizioneze Palatul Regal din Viena. Pe vremuri, aici existau peste 500 de hectare de viță-de-vie; în prezent, mai sunt în jur de 200. Cei de la Aramic administrează aproximativ 80 de hectare.
„Recent am depus un nou proiect la APIA, pentru mărirea capacității cramei. De la pandemie încoace, nu putem spune că am mai crescut cantitățile, ci doar le-am menținut. Simțim o criză și pe piața vinului. În Franța, unii au renunțat la vii, tocmai pentru că producția era prea mare. La noi se cumpără mai puțin din cauza numeroaselor importuri. Sunt avantajele și dezavantajele apartenenței la Uniunea Europeană. Inundă piața vinuri de brand din Italia, Spania, Franța – e normal să avem o concurență foarte mare. Acum a apărut și concurența cramelor mici din România, s-au înființat destul de multe, pentru că au fost programe bune pentru viticultură. Problema cea mai mare rămâne valorificarea vinului produs”, a mai spus Crăciunescu.
Gustul vinului de la Silagiu
Vinul de la Silagiu este special, spun cei care au gustat licoarea. Asta și pentru că dealul Silagiului s-a format pe o calotă de piatră, bogată în elemente minerale, inclusiv cupru.
„E un terroir foarte bun pe dealul Silagiului, situat pe o calotă de șisturi cristaline biodegradabile, care oferă mineralitatea necesară vinului. Și poziția sud-vestică ne avantajează – practic, avem un loc în care calitatea vinului este dată de specificitatea zonei, de terroirul de aici. Producem atât vinuri albe, cât și vinuri roșii. După o experiență de zece ani, am început să le cupajăm și avem deja o sortimentație mult mai largă, pe care o oferim publicului. Nu am făcut export până acum, pentru că nu am avut cantități suficiente, dar avem o piață bună în țară: Timișoara, București, Brașov. Ne adresăm segmentului HoReCa și magazinelor specializate. Am făcut o deschidere foarte bună și cu produsele românești din standurile Profi – văd că se vând destul de bine”, a mai spus Adam Crăciunescu.
Bisericuța de pe dealul Silagiului
Pe dealul Silagiului, chiar în cel mai înalt punct – la 324 de metri altitudine – se află o mică bisericuță, cu o poveste interesantă. Este singura capelă din România dedicată cultivatorilor de viță-de-vie. A fost construită în 1932 de șvabii din Bacova.
„Secolul al XIX-lea nu a fost favorabil culturii viței-de-vie – a apărut filoxera și multe vii au dispărut din Europa. În 1860, și pe dealul Silagiului au fost decimate viile, din cauza acestui virus. Bisericuța a fost ridicată în secolul al XX-lea, odată cu vizita Reginei Maria, după Marea Unire. Șvabii s-au plâns că intemperiile afectează viile, iar regina – aflată cu ei pe deal, pe Drumul Vinului – le-a recomandat să ridice o capelă, unde să se roage pentru îndepărtarea duhurilor rele. Șvabii au construit capela închinată Sfintei Maria. Vin aici și organizează câte un kirwei tradițional. În 2023 au venit peste o sută de persoane, la o sută de ani de la ridicarea capelei – cu nepoți, cu strănepoți, cei care au plecat din Bacova”, a mai povestit Adam Crăciunescu.
Cei care ajung la Aramic pot participa la degustări de vinuri, iar o experiență memorabilă este turul organizat al cramei, care include prezentarea și istoricul Cramei Aramic, o vizită la podgorie, precum și prezentarea proceselor de producție și îmbuteliere a vinului. Crama dispune și de o sală de evenimente, cu o capacitate de până la o sută de persoane, a cărei atracție principală este terasa cu priveliște panoramică spre podgorie.
