Academia Română Timișoara, Comitetul Român de Istorie și Filosofia Științei și Tehnicii, Uniunea Ziariștilor Profesioniști și Institutul de Cultură din Voivodina au marcat Ziua culturii naționale 2023 cu tema Cultura timpului, timpul culturii, luni 16 ianuarie.
Manifestarea a trezit un interes extraordinar, aula Academiei Timișoara a devenit neîncăpătoare. Au venit invitați din Serbia, București și Caraș Severin.
Moderatorul evenimentului a fost conf. univ., CS II, dr. Ioan DAVID, directorul Bibliotecii Academiei Române Timișoara.
Cuvântul de întâmpinare l-a avut acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române care a atras atenția că, la Timișoara, omagierea Zilei Culturii Naționale este cuprinsă în cadrul efervescent multicultural, multietnic și multispiritual generat de statutul de Capitală Europeană a Culturii 2023.
Arhim. lect. dr. Casian Rușeț, Facultatea de Teologie „Ilarion V. Felea”, Arad, Episcopia Caransebeșului, consilier cultural, a prezentat lucrarea Cultura Timpului ‒ privire succintă în lumina nepieritoare a tradiției creștin-ortodoxe.
Arhimandritul Casian Rușeț a propus o abordare deschisă și interdisciplinară, privind conceptualitatea timpului din două perspective: timpul biblic și timpul liturgic. În concepția sa, timpul reprezintă o resursă inepuizabilă de aprofundare din cele mai vechi civilizații și va rămâne cu certitudine o perspectivă care se va înnobila mereu cultura universală.
În alocuțiunea sa, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, ” Timpul obiectiv și timpul verbal. Teme și probleme actuale în filosofia timpului” a vorbit în mod strălucit despre timp, cultură și despre variațiunile limbii române.
“Elogiul adus autorilor de cultură scrisă este un elogiu adus limbii în care ei creează. Limba este cea mai importantă instituție socială pe care noi o recreem continuu care face posibilă toate faptele și acțiunile vieților noastre. De aceea poetul ajunge să se identifice cu limba creației sale. Limba poeziei sale este esențială pentru dezvoltarea limbii pe care ajungem să o deprindem și să o vorbim noi înșine. În principiu, așa cum au spus în secolul al 20 lea lingvisticii și logicienii limba naturală a fiecărui popor este un instrument de comunicare universală, dar este întotdeauna și completabilă prin dezvoltare și în corporarea experiențelor sociale și culturale mereu noi. Aici intervine nevoia comunicării dintre culturi prin comunicarea limbilor și prin necesitatea de a traduce o experiență creatoare culturale dintr-o limbă în alta. Creația culturală românească aparține acestei bogății universale. Orice elogiu adus operei lui Mihai Eminescu este un elogiu adus limbii române și culturii pe care o idificăm prin această limbă”, au fost concluziile alocuțiunii academician Mircea Dumitru.
Au mai ținut alocuțiuni preot lect. dr. Nichifor TĂNASE Universitatea de Vest Timișoara, Mitropolia Banatului, cu lucrarea Hristos și timpul ‒ de la mișcarea umană la odihna divină și prof. univ. dr. Alexandru RUJA Universitatea de Vest Timișoara, cu lucrarea Istoria literaturii române contemporane din Vest, Timișoara, Editura David Press Print, 2022, p. 1032.
De asemenea, a mai avut loc expoziția de pictură Todor Doru URSU directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina și Viorel Flora – expoziție retrospectivă, la o jumătate de veac de activitate creatoare, și un moment artistic cu grupul vocal „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului care a susținut un recital vocal-instrumental, pe lirica eminesciană.
