Sâmbătă, chiar dacă vremea a avut toane, s-a desfăşurat Ziua Grădinii Botanice, la Timişoara. Cei care au intrat pe porţile Parcului Botanic au avut ocazia să descopere această grădină şi secretele ei, istorisite de un ghid care a făcut un tur al parcului cu cei ce au dorit acest lucru. Mai mult, pe parcursul zilei s-au desfăşurat mai multe acţiuni: atelier de pictură pentru copii, atelier de modelaj, de estetică, un joc de orientare pentru copii – “În căutarea copacului misterios”, atelier de pictură pe şevalet şi chiar un concurs de fotografie. “Prin acest proiect  încercăm să sensibilizăm locuitorii din Timişoara asupra unor spaţii verzi. Este la prima ediţie. Am propus pentru acest an ziua de 5 septembrie pentru a sărbători ziua grădinii botanice”, spune Cătălina Popa de la Asociaţia pentru Calitatea Vieţii, cea care a organizat evenimentul, în colaborare cu Direcţia de Mediu de la Primăria Timişoara. Istoria grădinii botanice începe cu mult timp în urmă. Dar cum a reapărut ea în atenţia timişorenilor şi când şi-a luat denumirea actuală de parc botanic? La data de 8 februarie 1986 sunt convocaţi la Consiliul Popular Judeţean câţiva specialişti cu preocupări în domeniul studiului plantelor cărora li se cere de către autorităţi să evalueze posibilităţile de amenajare a Grădinii Botanice. Cinci zile mai târziu, într-o primă reuniune de lucru se formează un consiliu ştiinţific având ca sarcină realizarea proiectului definitiv şi asistarea lucrărilor de amenajare. Consiliul ştiinţific a luat cunoştinţă de vechiul proiect şi a aprobat, la propunerea coordonatorului o nouă dispunere şi extindere a sectoarelor grădinii şi a stabilit data pentru elaborarea unei schiţe de proiect. Totodată a stabilit, la sugestia autorităţilor, să se adopte denumirea de Parc Botanic pentru a se eluda legea de constituire a unei instituţii, care prevedea emiterea unui decret prezidenţial şi punerea în pericol activitatea de amenajare. În toată perioada de funcţionare s-a utilizat însă pentru schimburile cu alte instituţii, denumirea de Grădină Botanică. Începând din anul 1987, grădina a editat un catalog de seminţe oferite pentru schimb reciproc altor grădini botanice din ţară şi străinătate. Iniţiativa presupunea un efort considerabil pentru colectarea eşantioanelor de seminţe (450-500 specii anual) dar a avut o importanţă majoră pentru înscrierea foarte rapidă în circuitul internaţional şi pentru procurarea de seminţe sau plante provenite din alte regiuni ale lumii. Începând din al treilea an de existenţă grădina a stabilit schimburi stabile de cataloage cu cca. 150 de instituţii similare din toate continentele, primind numai în doi ani 722 eşantioane de seminţe şi plante de la 70 de grădini din România şi străinătate şi onorând cererile de 475 eşantioane de la 89 de grădini.