EDITORIAL

Lia Lucia
Epure

Sorin Rosca
Stanescu

 

Știri naționale

REZULTATE BACALAUREAT 2014 Arad: Doar 16 la sută dintre candidaţi au promovat în sesiunea de toamnă; la patru licee, niciunul

Puţin peste 16 la sută dintre candidaţii din Arad au promovat bacalaureatul de toamnă înainte de contestaţii, conform rezultatelor afişate duminică de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), în timp ce la patru licee niciun candidat nu a obţinut media de trecere.

Citește mai departe...

REZULTATE BACALAUREAT 2014, EDU.RO: Aproape 80% dintre elevii care au dat BAC-ul au PICAT

În Timiş, rezultatele la a doua sesiune a Bacalaureatului se vor afişa luni dimineaţă

REZULTATE BACALAUREAT 2014 EDU.RO - SESIUNEA DE TOAMNĂ. Doar 22,25% dintre elevii care au dat examenul de Bacalaureat în august 2014 au promovat. Până luni la prânz, EDU.RO va afişa toate rezultatele la examenul de maturitate, înainte de contestaţii.

Citește mai departe...

Ambasada SUA: Suntem îngrijoraţi de momentul ales pentru adoptarea OUG privind primarii

Ambasada SUA se declară îngrijorată în legătură cu momentul ales de Guvern pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă care va permite aleşilor locali ca în termen de zece zile să îşi poată alege partidul din care fac parte fără a-şi pierde mandatul.

Citește mai departe...

"Algoritmul câinelui ciobănesc", descoperit de o echipă de cercetători

Câinii ciobănești, care adună și mână turmele de oi, urmează "două reguli simple" - modelul matematic putându-se aplica cu ușurință și la roboți, notează o echipă de cercetători menționați miercuri de AFP.

Citește mai departe...

Guvernul a decis: Cât costă alegerile prezidențiale din noiembrie

Guvernul a alocat, în şedinţa de marţi, 192,4 milioane lei pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României, care vor avea loc în noiembrie 2014, cu 40 milioane lei mai mult decât suma alocată pentru ultimele alegerile prezidenţiale din 2009.

Citește mai departe...

Tăriceanu: În urmă cu 70 de ani, Regele Mihai a reușit să prevină transformarea României în câmp de război

Regele Mihai a reușit, în urmă cu 70 de ani, să prevină transformarea României în câmp de război, dovedind curaj, determinare și responsabilitate față de destinul țării, arată președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, într-un mesaj difuzat sâmbătă.

Citește mai departe...

Ponta: 23 August e o zi specială. Acum 70 de ani, Regele Mihai şi România au trecut de partea binelui

Premierul Victor Ponta spune că 23 August e "o zi specială pentru România" întrucât, în urmă cu 70 de ani, Regele Mihai şi România "au trecut de partea forţelor binelui", ţara aducând "tributul de sânge pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei, Slovaciei, a întregii Europe" de sub "coşmarul nazist"

Citește mai departe...

Iohannis, mesaj cu ocazia zilei de 23 august: Regele Mihai este cu adevărat un erou

Președintele PNL, Klaus Iohannis, susține într-un mesaj cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la actul istoric din 23 august 1944 că Regele Mihai este cu adevărat un erou.

Citește mai departe...

VIDEO - Corneliu Coposu: „Regalitatea e soluţia recuperării României”

Corneliu Coposu despre speranţa în Regalitate, restaurarea normalitătii în România prin Monarhie, într-un interviu de la începutul anilor 90:

Citește mai departe...

VIDEO: Cum i-a luat Dinu Patriciu apărarea Regelui Mihai, în 1994, pe Aeroportul Otopeni

Un episod remarcabil din activitatea deputatului Dinu Patriciu, petrecut în octombrie 1994, a fost cel în care, alături de un grup de liberali, a intervenit, în calitate de parlamentar, pentru a încerca să stopeze abuzul grosolan declanşat de autorităţile statului împotriva Regelui Mihai şi a familiei sale, pe pista aeroportului Henri Coanda, aceşti nefiind lăsaţi să intre în ţară.

Citește mai departe...
Preotul Boian Alexandrovici a spus că sentinţa dată de Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei dă românilor timoceni speranţa că, după 170 de ani de sete duhovnicească, vor avea dreptul să asculte Sfânta Liturghie şi să se roage în limba română.
“Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei a anulat decizia Ministerului Cultelor, prin care a respins înscrierea Protopopiatului Ortodox Român al “Daciei Ripensis” din Malainiţa, Timoc, în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor religioase din Serbia”, a declarat, pentru TimocPress, părintele român protoereu Boian Alexandrovici, din satul Malainiţa, Timoc, Serbia. Preotul a subliniat că hotărârea autorităţilor de la Belgrad de a nu accepta recunoaşterea protopopiatului aflat în jurisdicţia Episcopiei “Dacia Felix” din Vârşeţ, pentru care s-au început demersurile în 27 ianuarie 2009, constituie un atentat la identitatea spirituală a celor peste 300.000 de români care trăiesc în cele 154 de sate româneşti şi alte 48 localităţi cu populaţie mixtă. Nerecunoaşterea s-a datorat fricii autorităţilor religioase timocene de a nu provoca un conflict între Biserica Ortodoxă Română (BOR) şi Biserica Ortodoxă Sârbă (BOS).

O reparaţie morală în favoarea minorităţii naţionale române din Timoc
Mai mult, pe Valea Moravei, în comuna Ciupria, la Iasacova, un alt preot român, ipodiaconul Bobului, alături de ceilalţi români, au construit şi inaugurat a doua biserică românească în Timoc, cu hramul Sfinţilor Mucenici Montanus Preotul şi soţia sa, Maxima din Singidunum, a transmis Romanian Global News. La slujba de sfinţire au participat PS Siluan, episcop al românilor din Ungaria, PS Daniel, Episcop de Dacia Felix al românilor din Serbia şi părintele Boian Alexandrovici. Biserica a fost ridicată din banii trimişi de românii timoceni din Occident, sub ingrijirea Ipodiaconului Bobului.
Preotul Boian a mai spus că sentinţa dată de Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei dă românilor timoceni speranţa că, după 170 de ani de sete duhovnicească, vor avea dreptul să asculte Sfânta Liturghie şi să se roage în limba română, atât la biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Malainiţa, cât şi în cele pe care vor continua să le zidească în alte zone. Prin decizia luată de justiţie, se face o reparaţie morală minorităţii naţionale române din Timoc şi, în sfârşit, se respectă legea, potrivit căreia bisericile şi organizaţiile religioase de pe teritoriul Serbiei au dreptul să-şi rânduiască şi conducă independent activităţile interne şi publice, iar statul nu poate împiedica aplicarea regulilor autonome ale bisericilor minorităţilor. Prin actul emis de instanţa supremă, îşi pierd valabilitatea atât motivele, cât şi contestaţiile aduse de Ministerul Cultelor al Republicii Serbia, prin care Boian, prin statutul său de prim preot al Timocului, este pus la îndoială şi astfel sunt recunoscute jurisprudenţa şi autoritatea Bisericii Ortodoxe Române în acest spaţiu. Prin documentul de respingere a cererii de înregistrare a Protopopiatului Ortodox Român din Malainiţa, Boian era acuzat că a fost caterisit prin Decizia Tribunalului Bisericesc al Eparhiei timocene nr. 66/zap.1, ratificat prin adjudecarea Marelui Tribunal al BOS nr. 29/08, obligatorie pentru toate bisericile ortodoxe din Serbia. Prin anularea hotărârii Ministerului Cultelor al Republicii Serbia, din 24.03.2009, de către Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei, BOR din Timoc are posibilitatea să-şi reînnoiască cererea de a fi trecut în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia şi, astfel, de a fi recunoscută de autorităţile bisericeşti şi laice. “Am obţinut o victorie care nu mai poate fi contestată de nimeni. Credinţa noastră strămoşească, de acum, poate fi exprimată, în Timocul Sârbesc, fără nici un risc, în limba română”, a declarat preotul Boian Alexandrovici, pentru TimocPress.

Biserica română poate fi înscrisă în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia

În sentinţa Curţii Supreme a Serbiei din Belgrad se arată că, prin hotărârea disputată, a fost oprit procedeul la Ministerul Cultelor, cu tema soluţionării, conform cererii lui Boian Alexandrovici, din satul Malainiţa, pentru înscrierea Protoprezbiteratului Ortodox Roman al Daciei Ripensis în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia. Sub punctul doi al dispozitivului, oprirea procedeului durează atâta timp cât organele responsabile ale BOS şi ale BOR nu aduc o hotărâre asupra modului de organizare a părţilor BOR pe teritoriul Republicii Serbia, conform legislaţiilor lor interne şi al Dreptului Canonic.
În reclamaţia prin care a iniţiat procesul administrativ, preotul român a susţinut că organul pârât nu a adus o hotărâre asupra înscrierii, în armonie cu regulamentele legale pozitive ale Republicii Serbia, ci, dimpotrivă, în armonie cu canoanele bisericeşti, a adus decizia spre oprirea procedeului. Prin acest act juridic – decizia contestată – a fost dată o putere juridică mai mare canoanelor bisericeşti decât regulamentelor pozitive legale. Or Republica Serbia nu este un stat canonic şi, prin urmare, trebuie să se aplice regulamentele legale pozitive ale Republicii Serbia. Boian a arătat că faptul că a fost destituit din gradul de preot, prin decizia Tribunalului Bisericesc al BOS, nu este subiectul acestui procedeu, având în vedere că el este preot al BOR şi că nu cere nimic în numele BOS. Prin urmare, acele citări în motivarea deciziei contestate nu au nicio însemnătate. El a propus ca tribunalul să accepte reclamaţia, să anuleze decizia contestată şi să întoarcă subiectul la un procedeu reinnoit.
Organul pârât, BOS din Timoc, a rămas la argumentele din motivarea deciziei contestate şi a propus ca tribunalul să respingă reclamaţia preotului ca neîntemeiată. Cu toate acestea, Curtea Supremă a Serbiei a găsit că reclamaţia preotului român este întemeiată şi a decis că organul pârât a încălcat în mod fundamental regulile procedeului, şi anume directiva articolului 134, poziţia 1, a legii. Curtea Supremă a găsit că a fost încălcată legea, spre pagupa reclamantului –
 preotul român. Astfel, pe baza directivei articolului 41, poziţia 2, şi în legătură cu articolul 38, poziţia 2 a Legii asupra proceselor administrative, a validat reclamaţia preotului Boian şi a anulat decizia contestată. Astfel că, printr-un procedeu reînnoit, să fie adusă o decizie corectă şi bazată pe lege. “Reclamaţia se validează şi se anulează hotărârea Ministerului Cultelor al Republicii Serbia 080-00-2/2009-02 din 24.03.2009”, se arată în sentinţa Curţii Supreme a Serbiei.