Preotul Boian Alexandrovici a spus că sentinţa dată de Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei dă românilor timoceni speranţa că, după 170 de ani de sete duhovnicească, vor avea dreptul să asculte Sfânta Liturghie şi să se roage în limba română.
“Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei a anulat decizia Ministerului Cultelor, prin care a respins înscrierea Protopopiatului Ortodox Român al “Daciei Ripensis” din Malainiţa, Timoc, în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor religioase din Serbia”, a declarat, pentru TimocPress, părintele român protoereu Boian Alexandrovici, din satul Malainiţa, Timoc, Serbia. Preotul a subliniat că hotărârea autorităţilor de la Belgrad de a nu accepta recunoaşterea protopopiatului aflat în jurisdicţia Episcopiei “Dacia Felix” din Vârşeţ, pentru care s-au început demersurile în 27 ianuarie 2009, constituie un atentat la identitatea spirituală a celor peste 300.000 de români care trăiesc în cele 154 de sate româneşti şi alte 48 localităţi cu populaţie mixtă. Nerecunoaşterea s-a datorat fricii autorităţilor religioase timocene de a nu provoca un conflict între Biserica Ortodoxă Română (BOR) şi Biserica Ortodoxă Sârbă (BOS).

O reparaţie morală în favoarea minorităţii naţionale române din Timoc
Mai mult, pe Valea Moravei, în comuna Ciupria, la Iasacova, un alt preot român, ipodiaconul Bobului, alături de ceilalţi români, au construit şi inaugurat a doua biserică românească în Timoc, cu hramul Sfinţilor Mucenici Montanus Preotul şi soţia sa, Maxima din Singidunum, a transmis Romanian Global News. La slujba de sfinţire au participat PS Siluan, episcop al românilor din Ungaria, PS Daniel, Episcop de Dacia Felix al românilor din Serbia şi părintele Boian Alexandrovici. Biserica a fost ridicată din banii trimişi de românii timoceni din Occident, sub ingrijirea Ipodiaconului Bobului.
Preotul Boian a mai spus că sentinţa dată de Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei dă românilor timoceni speranţa că, după 170 de ani de sete duhovnicească, vor avea dreptul să asculte Sfânta Liturghie şi să se roage în limba română, atât la biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Malainiţa, cât şi în cele pe care vor continua să le zidească în alte zone. Prin decizia luată de justiţie, se face o reparaţie morală minorităţii naţionale române din Timoc şi, în sfârşit, se respectă legea, potrivit căreia bisericile şi organizaţiile religioase de pe teritoriul Serbiei au dreptul să-şi rânduiască şi conducă independent activităţile interne şi publice, iar statul nu poate împiedica aplicarea regulilor autonome ale bisericilor minorităţilor. Prin actul emis de instanţa supremă, îşi pierd valabilitatea atât motivele, cât şi contestaţiile aduse de Ministerul Cultelor al Republicii Serbia, prin care Boian, prin statutul său de prim preot al Timocului, este pus la îndoială şi astfel sunt recunoscute jurisprudenţa şi autoritatea Bisericii Ortodoxe Române în acest spaţiu. Prin documentul de respingere a cererii de înregistrare a Protopopiatului Ortodox Român din Malainiţa, Boian era acuzat că a fost caterisit prin Decizia Tribunalului Bisericesc al Eparhiei timocene nr. 66/zap.1, ratificat prin adjudecarea Marelui Tribunal al BOS nr. 29/08, obligatorie pentru toate bisericile ortodoxe din Serbia. Prin anularea hotărârii Ministerului Cultelor al Republicii Serbia, din 24.03.2009, de către Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei, BOR din Timoc are posibilitatea să-şi reînnoiască cererea de a fi trecut în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia şi, astfel, de a fi recunoscută de autorităţile bisericeşti şi laice. “Am obţinut o victorie care nu mai poate fi contestată de nimeni. Credinţa noastră strămoşească, de acum, poate fi exprimată, în Timocul Sârbesc, fără nici un risc, în limba română”, a declarat preotul Boian Alexandrovici, pentru TimocPress.

Biserica română poate fi înscrisă în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia

În sentinţa Curţii Supreme a Serbiei din Belgrad se arată că, prin hotărârea disputată, a fost oprit procedeul la Ministerul Cultelor, cu tema soluţionării, conform cererii lui Boian Alexandrovici, din satul Malainiţa, pentru înscrierea Protoprezbiteratului Ortodox Roman al Daciei Ripensis în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia. Sub punctul doi al dispozitivului, oprirea procedeului durează atâta timp cât organele responsabile ale BOS şi ale BOR nu aduc o hotărâre asupra modului de organizare a părţilor BOR pe teritoriul Republicii Serbia, conform legislaţiilor lor interne şi al Dreptului Canonic.
În reclamaţia prin care a iniţiat procesul administrativ, preotul român a susţinut că organul pârât nu a adus o hotărâre asupra înscrierii, în armonie cu regulamentele legale pozitive ale Republicii Serbia, ci, dimpotrivă, în armonie cu canoanele bisericeşti, a adus decizia spre oprirea procedeului. Prin acest act juridic – decizia contestată – a fost dată o putere juridică mai mare canoanelor bisericeşti decât regulamentelor pozitive legale. Or Republica Serbia nu este un stat canonic şi, prin urmare, trebuie să se aplice regulamentele legale pozitive ale Republicii Serbia. Boian a arătat că faptul că a fost destituit din gradul de preot, prin decizia Tribunalului Bisericesc al BOS, nu este subiectul acestui procedeu, având în vedere că el este preot al BOR şi că nu cere nimic în numele BOS. Prin urmare, acele citări în motivarea deciziei contestate nu au nicio însemnătate. El a propus ca tribunalul să accepte reclamaţia, să anuleze decizia contestată şi să întoarcă subiectul la un procedeu reinnoit.
Organul pârât, BOS din Timoc, a rămas la argumentele din motivarea deciziei contestate şi a propus ca tribunalul să respingă reclamaţia preotului ca neîntemeiată. Cu toate acestea, Curtea Supremă a Serbiei a găsit că reclamaţia preotului român este întemeiată şi a decis că organul pârât a încălcat în mod fundamental regulile procedeului, şi anume directiva articolului 134, poziţia 1, a legii. Curtea Supremă a găsit că a fost încălcată legea, spre pagupa reclamantului –
 preotul român. Astfel, pe baza directivei articolului 41, poziţia 2, şi în legătură cu articolul 38, poziţia 2 a Legii asupra proceselor administrative, a validat reclamaţia preotului Boian şi a anulat decizia contestată. Astfel că, printr-un procedeu reînnoit, să fie adusă o decizie corectă şi bazată pe lege. “Reclamaţia se validează şi se anulează hotărârea Ministerului Cultelor al Republicii Serbia 080-00-2/2009-02 din 24.03.2009”, se arată în sentinţa Curţii Supreme a Serbiei.