Acasă Actualitate Acuzat că ar fi fost colaborator al Securității, managerul Muzeului de Artă...

Acuzat că ar fi fost colaborator al Securității, managerul Muzeului de Artă Timișoara, Victor Neumann, răspunde: „Petiționarii vor răspunde în instanță”

373
DISTRIBUIȚI

Mai mulți oameni de cultură din Timișoara au lansat o petiție online prin care îi cer lui Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, să lămurească situația de la Muzeul de Artă Timișoara, managerul Victor Neumann fiind acuzat că a fost „turnător al Securității”. Dacă Nica a spus că va cere lămuriri Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, din moment ce documentul care circulă în spațiul public nu este cel mai concludent, Neumann răspunde acuzațiilor și amenință, la rândul său, cu un proces pentru calomniere și incitare la ură.

Petiția semnată de Maria Albani, Ileana Pintilie, Rodica Vârtaciu, Vasile Popovici, Viorel Marineasa și Daniel Vighi aduce, la început, critici la adresa managementului muzeului în mandatul lui Neumann. „Supus presiunilor și abuzurilor, personalul de specialitate a fost obligată să părăsească în valuri succesive locul de muncă, în timp ce conducerea Consiliului Județean Timiș a tolerat impasibilă comportamentul inacceptabil al managerului. Muzeul nu a performat, iar oportunitățile de dezvoltare au fost respinse după bunul plac al lui Victor Neumann”, se arată în petiție.

Mai apoi, petiționarii invocă drept dovadă că acesta ar fi fost turnător un document oficial al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. În acesta, ca răspuns la o solicitare scrie: „Pe baza documentelor din arhiva proprie, s-a stabilit că numele conspirativ «Hodoş» a fost asociat în actele Securității cu domnul Neuman Victor, născut în 28.10.1953, în Lugoj, județul Timiş”. În plus, aceștia reclamă și faptul că managerul nu a depus la angajare și declarația de colaborare/necolaborare cu Securitatea. Petiția a fost lansată după ce Neumann a anunțat că vrea să candideze pentru un nou mandat la conducerea muzeului.

Președintele CJT, Alin Nica, în conferința de presă din 1 martie, la o întrebare legată de acest subiect, a spus: „Din ceea ce știu, în 2013, atunci când s-a realizat angajarea, domnului Neumann nu i s-a solicitat o astfel de declarație. I s-a solicitat în 2018, în urma unei sesizări a unei persoane, care a solicitat de la CNSAS o clarificare în acest sens. Între timp, am văzut că există o efervescență în jurul acestui subiect. Vreau să vă menționez că, conform legii și contractului de management, în perioada aceasta și până la sfârșitul lunii martie se desfășoară evaluarea activității de management a tuturor directorilor instituțiilor din subordinea CJT și, dacă există o dovadă concretă a colaborării, evident că noi vom respecta prevederile legale și vom lua măsurile care se impun”.  

„Ne trebuie o dovadă, să scrie negru pe alb că a fost colaborat al Securității. Foaia respectivă face legătură între un nume conspirativ și domnul Neumann, dar nu spune explicit că a fost sau nu colaborator. De aceea, trebuie o clarificare în acest sens către CNSAS, mai ales că hârtia respectivă este din 2018. Poate s-au mai realizat cercetări între timp”, a mai adăugat acesta. În caz că se găsește ceva în neregulă, Nica dă asigurări că vor fi luate măsurile impuse de lege.

În aceeași idee cu Nica, și Victor Neumann răspunde acuzațiilor: hârtia respectivă spune doar că pseudonimul „Hodoș” îi este asociat, nu că el l-ar fi folosit ca turnător și că nu i s-a cerut acea declarație la momentul angajării, fiind completată de abia în ianuarie 2020. În plus, el face referire și la lista publicată de CNSAS în care apar aleșii sau alte persoane cu funcții publice pe numele cărora există decizii judecătorești care atestă statutul lor de colaborator.

Mai mult, managerul menționează că cel care a solicitat informații CNSAS este un fost angajat al muzeului, care, spre deosebire de el, a rămas constant angajat al muzeului în timpul comunismului. În final, Neumann spune că petiția îl calomniază și incită la ură, fiindu-i încălcată demnitatea umană. Acesta încheie: „Petiționarii vor răspunde în instanță”.

Răspunsul complet al lui Victor Neumann:

„În legătură cu Petiția apărută în spațiul public privind scrisoarea CNSAS adresată domnului Alexandru Rădulescu în decembrie 2018 și în care apare fraza: «Pe baza documentelor din arhiva proprie, CNSAS a stabilit că numele conspirativ HODOȘ a fost asociat în actele Securității cu domnul NEUMANN Victor, menționez următoarele»:

  1. La angajarea mea în 2013 în calitate de manager al MArT, în urma unui concurs public, serviciul personal al Consiliului Județean Timiș, angajatorul nu mi-a dat să semnez documentul tipizat de necolaborare cu Securitatea. Dacă a fost o omisiune sau altceva, acest lucru ar trebui să constituie subiectul unei cercetări interne în cadrul CJT, întrucât s-a încălcat legislația.
  2. In ianuarie 2020 mi se trimite formularul tipizat al declarației de necolaborare cu fosta Securitate de către CJT, probabil constatându-se omisiunea făcută la angajarea mea de către serviciul de Resurse Umane al CJT, așa că am semnat declarația respectivă. 
  3. Adresa de la CNSAS trimisă domnului Rădulescu Alexandru (fost angajat al Muzeului Național al Banatului), NU este un este și nu poate fi folosită ca o dovadă de colaborare cu fosta securitate cf. OUG 24/2008. Securitatea i-a atribuit subsemnatului un nume conspirativ pe care putea să-l atribuie oricui. 
  4. CNSAS publică în mod regulat lista colaboratorilor cu Securitatea din rândul persoanelor care ocupă funcții publice, iar lista actualizată la 6.01.2021 este publică pe site-ul CNSAS la linkul de mai jos, unde NU apare numele subsemnatului.

http://www.cnsas.ro/fosta_securitate.html

  1. Cf art 5 din OUG 24, colaborator al Securității este definit astfel:

«persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiție». 

  1. Alexandru Rădulescu și cu mine am lucrat în aceeași instituție, Muzeul Banatului, începând cu anul 1977. Eu am fost dat afară după 3 ani, pe când colegul Rădulescu a ieșit la pensie din același post, adică traversând regimul comunist în același post. 
  2. Conform cărții mele de muncă am fost dat afară de instituțiile regimului comunist de mai multe ori. Nu se întreabă nimeni de ce n-am fost protejat de sistem?
  3. Petiția lansată în spațiul public și în care sunt numit «turnător» prin faptul că dă un verdict pe care nu l-am primit, devine calomnierea mea publică și incitarea la ură. Astfel, este o gravă încălcare a demnității umane, a unui drept constituțional. Petiționarii vor răspunde în instanță”.

 

Comentarii

comentarii