Acasă Politica Acuze la administrația locală actuală, dar și soluții propuse, la dezbaterea candidaților...

Acuze la administrația locală actuală, dar și soluții propuse, la dezbaterea candidaților USR pentru Consiliul Local Timișoara

DISTRIBUIȚI

În data de 28 ianuarie, o parte dintre posibilii membri USR propuși pentru Consiliul Local Timișoara au dezbătut subiectele care ar urma să le garanteze locul pe listele partidului la alegerile locale. Au fost prezenți 15 dintre cei 32 de nominalizați, fiind chemați cei pentru care membrii partidului mai au întrebări, după ce restul au fost prezentați pe 18 ianuarie.

„Festivalul democrației”, a spus Cristian Moș, la începutul evenimentului, „a început de la ultimele alegeri. Acum, au fost chemați cetățenii care au vrut să vadă dacă viziunea candidaților coincide cu a lor”. Sâmbătă, a asigurat acesta, în urma strângerii voturilor din cadrul filiale, va fi stabilită și lista finală cu candidații.

„Viitorul primar al Timișoarei”, după cum l-a prezentat Moș pe Dominic Samuel Fritz avut, și el, un cuvânt de spus înainte de dezbatere: „Noi vrem să schimbăm regulile jocului. Știți definiția nebuniei: să faci aceeași chestie, din nou, și din nou, dar să aștepți alte rezultate. Am văzut că în România s-a tot făcut același lucru, la fel de fiecare dată, și am așteptat alte rezultate.[…] Transparența va fi arma noastră cea mai puternică în lupta cu corupția și indiferența din administrația locală. Vom pune tot pe internet. Toată lumea va putea să vadă ce se întâmplă în instituțiile publice”.

„Noi vrem să redefinim ce înseamnă politică și ce înseamnă să fii politician în România. A devenit un cuvânt jignitor. Noi nu vrem să rămână așa. Ce facem cu Consiliul Local? Este nucleul politicii noastre”, a continuat candidatul USR pentru primar. Acesta a explicat că cei nominalizați sunt „medici, arhitecți, profesori, toți din Timișoara. Trăiesc aici, nu se plimbă prin țară în vreun Mercedes. Dacă începem ca politica să fie făcută de cetățeni, atunci orașul va putea să respire din nou, să aibă o nouă viziune și să se schimbe”.

Fritz a mai amintit și de unele probleme cu care se confruntă Primăria și Consiliul Local: neexistența unei structuri pentru atragerea de fonduri europene, situația Colterm-ului și calitatea aerului. Acesta a mai garantat faptul că, spre deosebire de ce se întâmplă la alte partide, el va candida doar pentru primar, nu va fi și cap de listă pentru Consiliul Local.  „Haideți să redefinim ce înseamnă politica! Hai să redefinim ce înseamnă să fii politician!”, a încheiat acesta prima sa intervenție.

Formatul dezbaterii a propus o repriză inițială de trei minute, în care candidații să se prezinte și să spună care sunt prioritățile lor. În a doua rundă, au trebuit să răspundă la o întrebare aleasă aleatoriu, având două minute la dispoziție. După aceea, ceilalți candidați au putut să pună întrebări și să facă completări. Iată cum s-au prezentat cei 15:

Victor Drăgoi a spus că vrea să intre în comisia 5 a consiliului local. El va avea în vizor cultura, știința și învățământul. Acesta a reclamat faptul că grădinițele și școlile sunt supraaglomerate. De asemenea, pe viitor, Drăgoi vrea și o colaborare mai importantă a Primăriei cu cele patru universități din oraș. În general, acesta pune pe primul plan cultura, dorind spații pentru artiști, sănătatea și protecția socială, dar și sportul, despre care spune că nu a primit nimic din partea autorităților locale.

Întrebarea extrasă de Drăgoi a privit soluțiile pe care le propune pentru îngrijirea spațiilor verzi. Acesta a spus că dorește amenajarea serioasă atât a celor de pe banda dintre trotuar și drum, cât și cele de lângă blocuri. El a mai spus că se poate considera inclusiv amenajarea făcută de fiecare cetățean, pe cont propriu, a spațiilor, într-un mod inedit: „Costă doar nouă lei o pungă de semințe. La primăvară, putem inclusiv să luăm și să le aruncăm unde vedem cu ochii”.

Aida Szilagy a reclamat faptul că nu există intenție de colaborare a consilierilor actuali cu cetățenii. Conform unui sondaj, a spus aceasta, „80% din timișoreni nu știu numele niciunui consilier local. Pe de altă parte, consilierii, majoritatea acestora, au părere bună despre acțiunile făcute de ei și spun că cetățenii sunt cei care nu se implică”. Obiectivul său principal va fi un aer mai curat, tocmai motivul pentru care vrea să intre în comisia 3 – servicii public, societăți comerciale. Ea mai vrea regândit sistemul de mobilitate, considerând traficul principala sursă de poluare.

În runda a doua, ea a trebuit să prezinte pericole la siguranța cetățenilor din Timișoara. În continuarea primei runde, ea a amintit de calitatea aerului, motivând răspunsul prin faptul că Timișoara are cea mai mare incidență a cancerului din România. Pe lângă acesta, ea a amintit și de accidentele rutiere, consumul de droguri și alcool în rândul tinerilor, hoții, lumea interlopă „cu care primarul e asociat” și corupția polițiștilor care închid ochii. Drept soluție, aceasta propune o evidență a infracționalității pe zone și întărirea poliției locale.

Bogdan Răescu a spus că vrea ca și Timișoara să aibă zona verde după modelul din Oradea, unde spațiile au fost preluate de asociațiile de locatari. În opinia acestuia, trebuie pus accent și pe liniile metropolitane. El vrea ca fiecare mijloc de transport de pe liniile metropolitane să aibă aparate automate pentru bilete. Investițiile, a mai spus acesta, trebuie să meargă către cultura locală, dând exemplu cinematografele. „Un cinematograf și un parc în fiecare cartier” este motto-ul său.

În continuare, acesta a trebuit să dea soluții pentru accelerarea reabilitării clădirilor istorice. Răescu a spus că pentru cele 15.000 de clădiri istorice din oraș, multe pe punctul de a se distruge, soluția corectă nu este doar remodelarea fațadelor, ci că ar trebui dată o lege prin care Primăria să îi ajute mai mult pe locatarii acestora. În completare, colegii săi au remarcat că există o lege care permite acest lucru și chiar o hotărâre a Consiliului Local, dar care nu sunt clare.

Ruben Lațcău a vorbit despre perioada sa de activism, începută încă de la protestele cu Roșia Montană, la Oradea, de unde vine. Pe această cale, el spune că este nevoie de timp și implicare din partea Consiliului Local, pentru a se găsi soluții pentru întreaga metropolă, în mod descentralizat, pe cartiere. Aici, vrea să se pună accent pe inovație și ideea de comunitate. El nu vrea să facă parte din vreo comisie, ci vrea o restructurare a administrației din temelie.

La runda a doua, acesta a fost nevoit să vorbească despre traficul metropolitan. În cunoștință de cauză, Lațcău, a menționat existența companiei din cadrul Primăriei care se ocupă de acest aspect, SMTT, pentru care propune o colaborare cu agenții economici privați, pentru a acoperi nevoile cetățenilor. De asemenea, acestuia nu i se pare normal ca STPT să se autoevalueze și, astfel, să „îndeplinească, în fiecare an, 99% din obiective”.

Mihai Donici a spus că, datorită experienței sale în domeniu, în mod logic, dorește intrarea în comisia de urbanism. Acesta s-a declarat „ mai mult tehnocrat decât democrat” și reclamă „avioanele” aprobate până acum de actualul Consiliu Local, precum sumele enorme acordate proiectului Filarmonicii. De asemenea, el a spus că nu pricepe cum, conform calendarului de execuție, atât Filarmonica, cât și alte edificii de cultură vor fi închise în perioada în care Timișoara va fi Capitală Culturale. El vede drept o mai bună idee investirea acelor sume în alte reabilitări.

La runda a doua, acesta a trebuit să precizeze servicii publice ineficiente. Tot datorită expertizei sale în domeniu, el a vorbit de comisia de urbanism. „Poate că nu mai e la fel de coruptă, dar încă merge greu. Din cauza avizelor, firmele au preferat să meargă în Ungaria”, a spus acesta. El mai propune un concurs pentru determinarea unui nou arhitect șef, sprijinit de comisie.

Paula Romocean a spus că vrea să readucă Timișoara la standardul din 1999, anul când a venit în oraș, când orașul era considerat un model de invidiat pentru alte orașe din țară. Ea vede reabilitarea imobilelor istorice drept o oportunitate enormă pentru turismul local și vrea ca Primăria să ofere acces la finanțare publică pentru proprietarii acestora sau, cel puțin, să asigure obținerea rapidă a avizelor. Ea a remarcat și lipsa specialiștilor din instituțiile administrației locale actuale.

Întrebarea extrasă mai apoi a presupus menționarea proiectelor care ar trebui continuate. „Pe hârtie sunt multe. În primul rând, cele culturale: MultipleXity, Filarmonica, dar și de infrastructură, pasajul Solventul, de sport, Sala Polivalentă. Toate trebuie, însă, verificate din punctul de vedere al costurilor. Multe sună bine în administrația Robu, dar cam atât”, a răspuns ea.

Mihai Mortan vrea, de asemenea, să facă parte din comisia 5, având în vedere experiența sa în colaborarea cu instituțiile de învățământ. El a spun că cunoaște probleme profesorilor, dar și că investițiile necesare în educație în Timișoara, trebuie făcute după modelul european, în special în ceea ce privește universitățile.

Și la runda a doua, vorbind despre cum poate fi fluidizat traficul, el vrea un model occidental, adaptat nevoilor Timișoarei. Dintre acestea, el propune existența unei benzi speciale pentru transportul în comun și îmbunătățirea raportului privind transportul cu mașina personală/ mijloace de transport în comun/ mijloace alternative, dar și regândirea modului de semaforizare în oraș.

Ovidiu Merean a sesizat depărtarea Timișoarei de marile metropole ale lumii. El atacă lipsa de transparență în acest moment în CLT. Și vrea, pe viitor, ca, după fiecare ședință, consilierii să iasă pentru a explica oamenilor ce au decis. Ovidiu Merean promite că Timișoara va fi „un oraș mai deschis, mai optimist”, dacă votanții vor alege USR la locale.

Runda a doua i-a adus o întrebare legată de curățenia din Timișoara. El explică situația jenantă privind acest aspect, prin faptul că orașul are doi operatori de salubritate și, totuși, încă există problema rampelor. „Se dau amenzi, dar nu e singura cale. Robu dă goluri și mănâncă dude, în loc să vorbească despre această problemă”, a atacat acesta administrația actuală. De asemenea, Merean vede drept prostii modul în care s-au desfășurat acțiunile de curățenie de primăvară/toamnă și existența a prea puține puncte în care se pot arunca deșeurile voluminoase. El propune ridicarea direct de la locațiile utilizatorilor și analizarea contractelor cu cei doi operatori.

Rodica Militaru a spus că e atentă la activitatea CLT, de câțiva ani încoace. Ea vrea, spre deosebire de situația din acest moment, o strategie coerentă, având în vedere că fondurile sunt limitate. De asemenea, ea acuză Primăria de nerealizarea bugetului pe 2020 de faptul că s-au alocat peste 490 de milioane de lei către Colterm, dar tarifele tot cresc, de ineficiența STPT-ului și de situația clădirilor nerenovate. Soluțiile, în opinia acesteia: transparență și îmbunătățire în serviciilor publice și mai multă responsabilitate pentru consiliile pe cartiere.

La întrebarea aleatorie, ea a trebuit să vorbească despre poluare. Rodica Militaru vrea un control mai amănunțit al cantității de praf, și sancțiuni mai drastice. Până acum, ea a sesizat lipsă de pricepere în Primărie. Colegii săi au completat-o propunând un parteneriat cu comunele din apropiere pentru culoare forestiere, reducerea traficului și încetarea tăierilor abuzive de arbori.

Tiberiu Simionaș, făcând parte din echipa de transporturi la USR Timișoara, el a vorbit despre mobilitatea în oraș. Acesta vrea ca transportul, de orice fel, să devină mai accesibil. Pentru aceasta, el nu vede altă soluție decât o nouă strategie asupra managementului.

La runda a doua, Simionaș a trebuit să-și prezinte opinia privind colaborarea între partide în Consiliul Local Timișoara. Acesta a spus că, cel puțin din punctul de vedere al USR, culoarea politică ar trebui să se vadă doar înainte de a fi alegeri, iar după, aleșii trebuie să-și ia în serios doar rolul de reprezentanți ai cetățenilor. „Eu am o viziune mai liberală, de colaborare pentru realizarea ideilor bune, indiferent de culoarea politică”, a spus acesta.

Dragoș Nistor a remarcat cum, de 20 de ani, de când a venit în Timișoara, lucrurile bune s-au făcut fără implicarea autorităților. El laudă inițiativele făcute pe cont propriu de timișoreni și vrea, ca pe viitor, aceștia să fie consultați constant de administrația locală. Acesta mai vrea ca agenda culturală să fie reevaluată: „Bugetul crește, dar strategia se depărtează de ce se vrea cu Timișoara, în 2021”.

La runda a doua, acestuia i-a picat o întrebare referitoare la colectarea selectivă a deșeurilor. În opinia lui Nistor, trebuie regândit complet modul actual al realizării al acesteia, soluție scumpă, dar cu efecte majore pe termen lung. Pe termen scurt, el ar dori determinarea timișorenilor de a nu mai consuma plastic. Pe această cale, acesta dă drept posibile soluții promovarea agriculturii periurbane și a folosirii caserolelor și recipientelor refolosibile.

Ana Munteanu dorește politicieni cu care societatea civilă să poate interacționa și educarea cetățenilor cu privire la funcțiile administrației locale. Obiectul său principal, asumat, este de a reduce la 0 numărul accidentelor cu pietoni și cicliști. „Decesul în trafic nu ar trebui să fie o normalitate în Timișoara!” a spus aceasta.

La runda a doua, ea a trebuit să prezinte cele mai mari nereușite ale administrației actuale. „Lipsa oamenilor competenți. Un singur creier gândește acolo”, a răspuns, hotărât, aceasta. Ea acuză Primăria că nu știu să se folosească de resursa reprezentată de societatea civilă. Mai concret, ea a menționat drept nereușite serviciile de administrare a parcărilor.

Dan Reșitnec, președintele USR Timișoara, a spus că se bazează pe experiența acumulată din 2016, de când gruparea condusă de el a început să urmărească administrația locală. Obiectivele sale? Să scoată Timișoara din „epoca automobilului și dezvoltării în forță”. De asemenea, el vrea, o mai bună comunicare între administrație și cetățeni. Dacă se asigură majoritate USR-Plus în consiliu, el promite că va pune accent pe subiectele: Timișoara – oraș verde, transport alternativ și relaționare mai bună cu universitățile.

În a doua rundă, acesta a trebuit să prezinte ce evenimente publice ar trebui susținute în Timișoara. Referindu-se în mod special la Timișoara 2021-Capitală Europeană a Culturii, el a spus că spațiile publice destinate culturii trebuie puse la dispoziția artiștilor independenți, „mai degrabă decât finanțarea festivalurilor efemere, cu artiști într-o «anumită legătură cu cei din Primărie».

Jorge Gonzalez pune accentul pe educație. „Nu ne trebuie profesori indisponibilizați, ci motivații pentru aceștia”. El vrea ca elevii să învețe lucruri care să fie de folos ca cetățeni, precum faptul că țigările nu sunt biodegradabile și că nu se parchează pe trotuare. Gonzalez îl dă exemplu pe Dominic Fritz, care nu are mașină și folosește transportul alternativ. „Nu spuneți că nu sunt bani, sunt, dar nu sunt folosiți cum trebuie”, a încheiat acesta.

La runda a doua, el a trebuit să abordeze problema garajelor de la blocuri. Acesta a dat exemplul orașului său natal, Madrid, unde acestea nu există, în Timișoara sesizând haos în administrația locală: „Se dărâmă într-o parte, nu se dărâmă în altă parte. În timp, toate garajele trebuie să dispară, cum e normal”.

Răzvan Negrișanu s-a recomandat, prin experiența sa, cunoscător al proiectelor de colaborare public-privat. Din poziția de fost profesor de arhitectură, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din Timișoara și membru în comisia județeană de urbanism, el consideră că societatea civilă trebuie atrasă, prin asumarea funcției și acordare de încredere din partea consilierilor, în colaborările cu administrația, în ceea ce privește urbanismul, comisia în care vrea să intre. „Timișoara crește, dar nu se dezvoltă”, a comentat el situația actuală.

La runda a doua, acesta încheiat dezbatere într-o notă pesimistă, fiind nevoit să prezinte posibile soluții pentru Timișoara 2021: „Să fim sinceri, nu va fi un real succes.[…] Vom fi nevoiți să facem doar damage control”. Negrișanu a spus că dacă USR va intra în comisia responsabilă, se vor putea controla doar evenimentele din a doua parte a anului, prima fiind compromisă. Totuși, important pentru acesta este și ce va rămâne în 2022, după încheierea mandatului acordat Timișoarei.

La final, Dominic Fritz a revenit microfon: „Mulțumesc tuturor candidaților. M-ați dat pe spate. Sunt absolut entuziasmat de profunzimea voastră, profesionalismul vostru, pasiunea voastră, păsarea voastră. Astăzi, sunt convins că nu trebuie să câștigăm doar Primăria, ci trebuie să câștigăm o majoritate uriașă în Consiliul Local ca să intre cât mai mulți dintre voi, împreună cu colegii de la Plus. Trebuie să câștigăm, dragilor!”.

Comentarii

comentarii