Primăria Timișoara a organizat, marți, 10 decembrie 2024, un simulacru de dezbatere publică privind proiectul de hotărâre ce vizează creșterea taxelor și impozitelor locale pentru anul 2025. Deși întâlnirea reprezintă o etapă obligatorie pentru aprobarea bugetului local de către Consiliul Local, aceasta a fost marcată de nemulțumiri profunde, absența primarului Dominic Fritz și lipsa justificărilor concrete pentru majorările propuse.
Proiectul propune o creștere a impozitelor locale cu până la 50%, în contextul în care Timișoara a avut deja cele mai mari taxe locale din țară în 2023 și 2024. Administrația locală justifică măsura prin necesitatea de a acoperi deficitul bugetar, cu proiecte majore precum Spitalul de Oncologie și Pasajul Solventul confruntându-se cu dificultăți de finanțare.
Conform Legii 52/2003 privind transparența decizională, inițiatorul unui proiect trebuie să fie prezent la dezbaterea publică. Cu toate acestea, primarul Dominic Fritz a lipsit, delegând sarcina către viceprimarul Ruben Lațcău și administratorul public Matei Creiveanu. Aceasta este a doua dezbatere importantă la care primarul refuză să participe, alimentând nemulțumirile timișorenilor.
La eveniment au participat numeroși timișoreni, cu o prezență semnificativă a medicilor cu cabinete private, patronilor din HORECA și altor antreprenori. Aceștia au ridicat întrebări pertinente și au contestat vehement lipsa unor proiecții financiare sau studii de fundamentare care să justifice majorările.
„Majorarea propusă este complet nejustificată, iar absența primarului demonstrează o lipsă totală de respect față de cetățeni. Nu se pot lua astfel de decizii fără un dialog real și transparență”, a declarat unul dintre participanți, stârnind aplauzele audienței.
Fritz a dat, din nou, dovadă de lipsă de respect pentru timișoreni și mai ales pentru antreprenorii locali care aduc cei mai mulți bani la bugetul local. Legea 52/2003 prevede că la dezbateri participă obligatoriu inițiatorul proiectului și/sau inițiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituției sau autorității publice locale, experții și/sau specialiștii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact și/sau de fezabilitate, după caz și a proiectului de act normativ.
În cazul proiectului privind HCL stabilirea impozitelor și taxelor locale în Municipiul Timișoara pentru anul 2024, inițiator este primarul Timișoarei, Samuel Dominic Fritz. Este a doua dezbatere la care primarul este inițiator și refuză să se întâlnească cu timișorenii.
Întrebări dure pentru un viceprimar arogant
Viceprimarul Lațcău a ignorat întrebarea dacă proiectul va fi supus votului în ședința de joi, 12 decembrie, deși conform legii ar trebui să treacă zece zile de la dezbaterea publică, până când să poată fi repus pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe de CL.
Lațcău nici măcar nu a încercat să explice motivele care au stat la baza majorărilor și i-a persiflat pe cei ce au pus întrebări, cu aroganța sa caracteristică și cu răspunsuri vagi.
”Cota propusă de noi este aceeași care a fost și acum doi ani de zile, care a fost și acum trei ani de zile. Nu este o majorare de cotă, singura indexare care a fost făcută este cea cu inflația, care a fost deja aprobată de consiliul local. Vreau să le aduc aminte și colegilor mei consilieri, care au votat, au aprobat HCL prin care s-a indexat taxa cu inflația. Legat de cotele de impozitare și formula aceasta care se găsește în HCL este preluată din codul administrativ. Cota aceasta a fost și acum doi ani, și acum trei ani, nu este o cotă diferită. Eu înțeleg cererea de reducere a taxelor, dar vreau doar să înțelegem această chestiune de limbaj”, a declarat Lațcău.
Criticile antreprenorii au fost aplaudate la scenă deschisă
Participanții la dezbatere au avut intervenții pertinente, cu argumente extrem de pertinente, apreciate și aplaudate, ceea ce a dovedit un consens în nemulțumirea generală a celor prezenți. Au primit în schimb răspunsuri arogante, lipsite de explicații.
Conform proiectului, formula de calcul pentru taxele și impozitele locale rămâne aceeași pentru anul 2025, la cota de impozitare stabilită în 2018. Cei din primărie susțin că e vorba doar de ajustarea cu rata inflației calculată de Institutul Național de Statistică, respectiv 10,4%. Chestiune care s-a votat deja pe 1 aprilie 2024, când a fost adoptată HCL 106/2024 (HCL 106/2024), privind indexarea cu rata inflației a valorilor impozabile, impozitelor si taxelor locale, precum si amenzilor pentru anul fiscal 2025.
“Ne întâlnim aici iarăși într-o situație oarecum de urgență, în buza anului 2025, în decembrie. Practic, și anul ăsta, ca în ultimii 3 ani, stabilim taxele și impozitele locale. Cumva, ca excepție de la ordonanța de guvern numărul 16 din 2022, adoptată, cum am spus în 2022, care ar fi trebuit să intre în vigoare în 2023 și să pună pe cu totul alte baze taxele și impozitele locale, a fost prorogată până în 2025. În urmă cu 2 săptămâni a fost prorogată din nou pentru 2026. Ca atare, suntem acum chemați să stabilim taxele și impozitele locale pe legislația existentă, cea veche, probabil pentru ultima oară înainte de intrarea în vigoare a OG 16 din 2022. Tocmai pentru că suntem într-o perioadă de tranziție, toate cotele de taxe și impozite rămân neschimbate față de anii trecuți, n-a existat decât o in indexare cu inflația față de anul trecut”, a spus managerul public Matei Creiveanu. Ceea ce este doar o poveste frumoasă care se dovedește crasă dezinformare și insultă inteligența antreprenorilor adunați la dezbatere.
În realitate, impozitele cresc schimbându-se și baza de impozitare, lucru sesizat de timișorenii care au cerut dezbaterea.
“Dacă marii investitori se pot reloca noi, microintreprinderile locale, nu avem unde și vom fi nevoiți să îngroșăm rândurile celor peste 70.000 de microintreprinderi închise în țară în primele 10 luni ale lui 2024! Este o matematică politică în care totul este la superlativ și matematică uzuală care încă, din fericire, se mai învață în școli. Matematica portofelului acesta este din ce în ce mai subțire. Pe mine strict mă interesează pe majorarea cu maxim admis a 50% a impozitului pe clădirile nerezidențiale și pe mijloacele mobile. Gândiți-vă că 50% eu actual plătesc 2.500 lei pe mijloacele mobile. Au majorat cu 50%, 3750, corelat cu celelalte impozite care vin ca un tăvălug pe noi foarte micii întreprinzători particulari, ne va da în cap. Din păcate, acest lucru se va întâmpla pentru că nu mai avem. În șase luni deja s-au mărit impozitele pe minimum pe economie de două ori, cu un aproximativ 400 lei suplimentar. În afară de acest lucru, noi oricum plătim taxe în momentul în care am pus cheia în contact pe tot felul de parcări improvizate pe carosabil, pe tot felul de RCA-uri, pe tot felul de cumulate, ca micro-întreprinde în care suntem mii în acest oraș nu vom mai supraviețui. Am o rugăminte să țineți cont de jos în sus când veți majora taxele, pentru că multe naționale, ele pot oricând să se reloce, dar noi suntem mai Timișoarei și nu avem unde să ne relocăm”, a spus Corneliu Neculau, unul dintre micii întreprinzători din Timișoara.
“Dumneavoastră spuneați că nu suntem într-o situație în care impozitele cresc în fiecare an, ci că impozitele rămân la același nivel. Eu vă spun că acest lucru este fals și e important ca toți cetățenii și întreprinzătorii să cunoască modul în care acest lucru se întâmplă practic în fiecare și fac acest lucru care era treaba dumneavoastră îl explicați. Fostul primar, domnul Robu, a crescut pentru persoanele juridice și actuala administrație a egalizat aceste impozite pentru persoane, pentru persoanele fizice. Actuala administrație a mărit, a egalizat impozitele, măriri pentru clădirile nerezidențiale de către domnul Nicolae Robu și în mod ciudat, deși am auzit acuma anterior că practic se merge mai departe cu același proiect din anii trecuți, eu vreau să vă subliniez că pentru proiectul din anul din anii trecuți, pentru 2022 și 2023 aveți decizii definitive în instanță în care instanțele de judecată din Timișoara v-au anulat acel HCL și pe scurt, în urma anulării dumneavoastră nu dați banii înapoi tuturor cetățenilor. Apelez la logica dumneavoastră, deși se discută fel de fel de alte te tipuri în momentul în care dai un HCL și ceri niște bani și încasezi în baza celui HCL, ca logică elementară, când acel HCL este anulat sau parte din acel HCL este anulat, banii pe care i-ați primit până atunci, dacă nu-i dați înapoi la oameni sunt reținuți în mod nelegal. După 7 ani, de 6 ani de zile de impozite mărite, lumea nu mai poate. Suntem după o pandemie, suntem în pragul unui război, suntem în acest haos politic pe care l-am, îl trăim și nu știu pe ce criterii vă bazați dumneavoastră când indexați la valoarea maximă. Brașov are 0,9% impozit pe clădiri. Noi avem 1,95. Practic, societățile și întreprinzătorii și persoanele fizice care au mici afaceri își duc viața și traiul și ajung să fie neconcurențiale față de alte orașe. Eu când mă lupt cu alte companii din alte orașe, ei au 1% , 0,9 %, maxim 1,1%, orașele de dimensiune a Timișoarei. Practic acel cost mi-l dublați și îmi luați din profitul meu ca să pot să cresc competitivitatea societății care este în Timișoara. La fel, de exemplu, ați văzut că multe, partea de hotelieră, partea de Horeca, toți au venit și au început să să vorbească. Păi, dumneavoastră aveți o responsabilitate, uitați-vă în alte orașe unde ele sunt full, nu știu dacă știți. De exemplu, pentru partea hotelieră este cel mai greu an pentru mulți de când au deschis și unii au chiar din 1990“, a fost intervenția lui, Dan Iliescu, reprezentantul MIȘCĂRII ÎNTREPRINZĂTORILOR DIN TIMIȘOARA.
Medicina impozitată la fel ca și păcănelele
“Aș adăuga și asistența medicală. Și anume e un segment foarte neglijat al ei, ambulatoriu de specialitate. Importanța lui în sănătatea unei comunități e covârșitoare. Noi gestionăm lunar sute de mii de cazuri complexe, care datorită nouă nu mai ajung la spitale. Și efectul este dublu. Pe de o parte, prevenim sufocarea si spitalelor într-o activitate debordantă și am văzut scenariul ăsta de rulându-se cu câțiva ani în urmă. Pe de altă parte, costurile pentru societate a unui caz rezolvat în ambulatoriu sunt infinit mai mici decât cele din spital. Știm cu toții care sunt costurile aferente unei spitalizări, fie ea și de zi. Susținerea ambulatorului de specialitate devine evident că e o măsură din care toată lumea ar avea de câștigat. Autoritatea publică locală poate să sprijine unitățile sanitare financiar și material. Am citat din legea 95, o lege organică. Vă solicităm așadar, să adoptați o hotărâre prin care clădirile în care își desfășoară activitățile cabinete medicale de specialitate să fie impozitate cu aceeași cotă ca și cele rezidențiale, limitând această măsură la acele cabinete care își desfășoară activitatea în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, adică fac parte din sistemul public de sănătate și la acelea care se încadrează în definiția fiscală a unei microîntreprinderi. Considerăm că impactul bugetar ar fi minim, iar sunetul la nivelul societății e pozitiv și foarte mare. Ar trebui să ieșim puțin din paradigma financiar-contabilă și să vedem imaginea de ansamblu în care, așa cum spuneam, asta ar fi o măsură din care toată lumea vrea, ar avea de câștigat.”, a declarat medicul Andrei Mureșan.
“Am venit astăzi să-mi exprim nemulțumirea legat de discriminarea pe care o face Primăria Timișoara între ambulatoriile integrate, cele din spital, și ambulatoriile de specialitate. Unde acționăm noi și unde avem, cum a spus și domnul doctor, foarte mulți pacienți și deșarjăm spitalele. Noi oferim servicii medicale exact la fel ca și cei care lucrează în ambulatoriu de specialitate din spital, acele ambulatorii integrate. Deci, același lucru nu este normal să plătim impozite majorate pentru cabinetele noastre medicale și nici să plătim la fel ca alți agenți economici. Mă refer aici la restaurante, case de pariuri și, mă rog, alții, pentru că noi suntem unități sanitare și, în opinia mea, ar trebui să beneficiem de un regim fiscal aparte, în condițiile legii. Așadar, vă rog să reevaluați sau să modificați grila de impozitare pentru cabinetele medicale și pentru sănătatea publică, că în fond, e vorba de sănătatea publică și de sănătatea cetățeanului.”, a spus Elena Sîrbu, medic reumatolog, membru al comisiei ambulatoriului de specialitate și membru în Consiliul Colegiului Medicilor Timiș.
“Sunt medic în ambulator. Pentru cei care nu-s familiarizați cu terminologia, ambulatorile sunt cabinetele unde dumneavoastră și familia dumneavoastră vă consultați. La neurolog, la diabetolog, la cardiolog. În principiu, două entități mari, cele integrate și cele în contract direct cu Casa de Asigurări. Din punctul nostru, suntem unități de sănătate publică și ne luăm după legea sănătății, nu numai după legea finanțelor. Am pregătit pentru dumneavoastră, la final, o să vă las materialele care atestă, prin articolul doi din legea sănătății, că asistența de sănătate publică este coordonată de Ministerul Sănătății și se realizează prin toate tipurile de unități sanitare, de stat sau private. Noi suntem în contract cu Casa de Asigurări. Dumneavoastră veniți și familia dumneavoastră vin cu bilete de trimitere, dacă sunt situații în care se percep taxe, sunt identice cu cele din ambulatorile de stat. Sunt identice cu cele de la medicii de familie sau din spital. Nu este preponderent activitatea dumneavoastră încasarea de servicii. Acestea sunt biletele de trimitere cu care dumneavoastră veniți. O să vi le las să vedeți. Nu se specifică ambulatoriu integrat sau ambulatoriu privat. Nu face legea sănătății distincție între noi. De ce sunt aici? Pentru că această lege a sănătății prevede prin articolul 137 posibilitatea Consiliul Local, cum au zis și colegii mei, să acorde, să sprijine administrativ și financiar ambulatoriile de specialitate. Eu nu sunt proprietară, cabinetul este proprietar pe spațiul pe care-l am, nu eu ca persoană fizică”, a explicat medicul Carina Triff.
Aceeași poziție au avut-o și Izabela Popa, medic neurolog și Flaviu Petrică, reprezentant pentru regiunea Vest-Centru a României al Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulatoriu. “Mergeți la un furnizor de servicii medicale, membră a unei rețele mari și veți fi taxat cu șase, șapte, 800 lei. Mergeți în cabinetele private ale cabinet, ale colegilor mer de aici, ale celor din sală și acestea vă vor taxa cu 50 lei, atât cât de contează Casa de Asigurări pentru acest serviciu 40 și ceva, 50 lei, aproximativ în funcție de gradul profesional al acestuia. dumneavoastră impozitați niște unități medico-sanitare care au sau nu personalitate juridică. Este inadmisibil că nu susțineți mediul medical din Timișoara care acordă aceste servicii. Am avut nenumărate întrevederi, atât cu Primăria, cât și cu discuții cu consilierii locali. Răspunsul a fost că nu se scad aceste impozite pentru că orașul are nevoie de investiții. Vă rog să vă tratați pe trotuare, pe borduri și pe străzi, pentru că acolo investiții. Medicina din Timișoara nu are nevoie de investiții”, a declarat în dezbatere, Flaviu Petrică.
În acest moment al dezbaterii, viceprimarul a avut o ieșire grobiană, iritat de cerințele medicilor de ambulatoriu, despre care consideră că emit pretenții pentru servicii sociale deși ei desfășoară activități comerciale. Ruben Lațcău a considerat că nu trebuie să fie diferențe între un serviciu medical, un restaurant sau o sală de jocuri de noroc, când vine vorba de impozite și taxe.
Marii investitori spun că impozitul pe metru pătrat de teren la Timișoara nu are de ce să fie mai scump decât la București
Măsurile de creștere a taxelor și impozitelor locale mult față de orașe precum Brașov sau Sibiu, care au și aflux mai mare de turiști, sau față de București, când vine vorba de HORECA sau alte spații, sunt considerate excesive și de către investitori mari, de talie națională.
“Se uită un singur lucru: din cauza Primăriei Timișoara, care acționează foarte, foarte greu în comparație cu absolut toate celelalte primării din țară, se pierd investiții, se pierd foarte multe investiții. Dumneavoastră acuma ne luați 1,95%. În București să ia 1,5%, la Dumbrăvița 1,3%. Să zicem că am fi de acord să plătim 1,95%. Dar ca să iau o autorizație durează 3 ani de zile la Timișoara și în București sau la Craiova se primesc în trei luni de zile. Cred că e o mare diferență, dacă luați câte investiții s-au pierdut în Timișoara și câte fabrici se închid în momentul de față. Cred că ar trebui să vă mai gândiți puțin la impozitele pe care ni le cereți.
Eu sunt foarte de acord, cred că sunt unul din cei mai mari plătitori de impozite din acest oraș, dar dacă ne uităm că în localitățile periurbane, anul trecut s-au dat în funcțiune de două ori mai multe apartamente decât în Timișoara, cred că este vina dumneavoastră că nu dați autorizații. Și cred că cu asta poate să fie de acord toată lumea cu mine, o să se ajungă ca absolut toate investițiile să nu se mai facă în Timișoara. Dumneavoastră aveți nevoie de investiții ca să plătim impozite aici, dar cred că nu faceți decât în discuția cu investitorii să ne alungați. Uitați-vă la cât se dezvoltă Dumbrăvița, se dezvoltă toate localitățile periurbane și noi în Timișoara stăm de pomană. Deci eu cred că cel mai important lucru pe banii pe care îi plătim să vă ocupați, să ne dați hârtiile mai repede, pentru că altfel o să plecăm toți de aici și n-o să mai aveți cine să vă plătească impozite.
Uitați-vă dacă luați de la Statistică, vedeți că pe cele trei localități periurbane s-au făcut investiții de două ori mai mari ca în Timișoara. Oare de ce? Care e diferența între un PUZ sau o autorizație la Timișoara și una în localitățile periubane. Cred că afectați foarte mult competitivitatea firmelor din Timișoara. AEM s-a închis, Procter & Gamble s-a închis, Azur se va închide. Vor fi foarte, foarte multe în următoarea perioadă, fabrici care se vor închide. Cine o să plătească impozite în Timișoara?
Eu îmi doresc un singur lucru: impozitul pe metru pătrat de teren la Timișoara nu are de ce să fie mai scump decât la București. Vi se pare normal, dumneavoastră vreți să-l scumpiți cu 10 % metrul pătrat, când deja este cu 10% mai scump decât în București? Nu mi se pare normal ca impozitele în Timișoara să fie mult mai mari decât în București. Impozitul pe clădiri la fel. 1,95 nu există niciunde, în București la 1,5 vă spun eu că este mult mai fezabil”, a declarat Marius Cristescu, care deține împreună cu fratele său Grupul de firme Bega, unul dintre concernele românești cele mai mari din țară pe piața hotelieră, diverse industrii dar și de terenuri și clădiri industriale.
“Ceea ce vreau să vă solicit și nu doar să discutăm este eliminarea articolului 2 din hotărârea de Consiliul Local în care se prevede creșterea cotei de impozitare cu 50% și aș vrea să fac o corecție. Această cotă nu se aplică din 2022-2023, se aplică din 2018.
Știu ce consecințe ar avea ajustarea și ar fi fost foarte bine dacă ați fi studiat și dumneavoastră cum acest articol ar însemna aducerea și ajustarea bugetului local exact la nivelul la care trebuie să fie și la aplicarea cotei corecte de 1,3%. Domnul viceprimar, impozitul pe care trebuie să-l aplice municipiul Timișoara este de 1,3%. Acest impozit provine din greaua moștenire pe care dumneavoastră o aveți de la administrația Robu din 2018. Dumneavoastră ați venit în 2020 cu o nouă administrație, ați păstrat din greaua moștenire pe doamna director economic.
Dacă se majorează și se adaugă o cotă adițională de creștere a impozitului doar în situațiile în care Timișoara ar fi într-un caz excepțional și aș vrea s-o întreb pe doamna director economic dacă bugetul Timișoarei este in impas sau nu. Este acum Timișoara sau a fost în 2018 Timișoara într-un caz excepțional în care bugetul era în impas? Și vă rog frumos să-mi răspundeți toți cei care erați la vremea respectivă.
La articolul 2 prevede să se majoreze cu o cotă adițională de 50%. Vă rog să-mi explicați care este motivul pentru care trebuie să existe această cotă adițională, de ce nu ne putem menține la impozitul de 1,3%? Care este cazul excepțional în care se află Timișoara acum sau care a fost cazul?
Vă întreb acum dacă a fost vreun caz excepțional pentru care Timișoara a trebuit să se aleagă cu această cota adițională, de mărirea impozitului cu 50% știți că în Timiș, în România, Timișoara este într-adevăr pe primul loc. În București, așa cum s-a spus și cum au spus antevorbitorii mei, cota de impozitare este 1,5% la Cluj, un oraș extrem de dezvoltat, cu evenimente despre care tocmai ați vorbit, că trebuie să existe un echilibru între evenimente, între ceea ce se întâmplă. Ați crescut impozitul cu 0,65%. Unde sunt investițiile în infrastructura culturală a acestui oraș care să ajute mai ales domeniul hotelier?
Și tot o să întreb direcția fiscală când s-a făcut studiul de impact asupra creșterii și adăugării acestei cote adiționale, dacă vorbim de taxa hotelieră de 2% ținând cont de gradul de ocupare care este într-un trend descendent de câțiva ani de zile în Timișoara s-au diminuat sau mai mult decât atât, am trecut prin perioada pandemiei, în care Horeca și Horetim a fost închis cel puțin pentru un an de zile și atunci aș putea să spun că ar fi fost un caz excepțional. A existat un HCL în care să introduceți o diminuare a impozitului cu o cotă adițională? Așa ceva nu există.
S-a vorbit până acum de piedicile administrative pe care le întâmpinăm. Cred că gradul de colectare a taxelor la bugetul local este unul consistent și este foarte crescut. Cred că atunci când depășim partea de campanii electorale și când trecem la faza de a administra corect orașul, nu mai contează ce a făcut administrația veche, contează care este viziunea administrației curente, contează să fiți un partener pentru mediu de afaceri, pentru că împreună putem dezvolta orașul. Orașul nu se dezvoltă decât de către ambele părți și vă doresc foarte mult și în special acum mă adresez chiar și dumneavoastră, că sunteți și consilieri local, că așa ați ajuns viceprimar, colegilor mei din Consiliul Local pe care îi văd astăzi aici sau celor cărora noi le-am acordat un vot de încredere. Dumneavoastră când votați o astfel de hotărâre de consiliu local, votați oportunitatea, dar nu uitați că există și legalitate și există, nu știu un pic, și de moralitate. Trăim în Timișoara și trebuie să susținem Timișoara”, a spus Ramona Olteanu, ca reprezentant al asociației HORETIM.
O altă nemulțumire au fost supraimpozitarea cu 500% a clădirilor nereabilitate, în timp ce clădiri ce țin de primărie și chiar sediul Primăriei sunt în paragină.
Consilierii locali, solidari cu mediul de afaceri
Ilie Sârbu, Ştefan Corban și Andreea Medişanu, toți trei consilieri locali din partea AUR au avut observații critice pe marginea proiectului. Corban a prezentat o analiză comparativă între procentele de impozitare dintre alte orașe și Timișoara, unde sunt cele mai mari din țară.
“Este cât se poate de real acest aspect în ceea ce privește poziția noastră ca oraș, la cota de impozitare o să ajungem să fim peste nivelul pe care îl au alte orașe. S-a vorbit despre dezvoltarea orașului și o să vă spun că, vă place sau că nu vă place, Craiova are 1,3% cotă de impozitare și cred că, din păcate, un oraș de provincie pe care foarte multă lume îl blamează, în momentul de față este mult mai dezvoltat decât Timișoara”, a declarat consilierul Andreea Medișanu.
Sorin Ionescu, și el consilier local, a avut o intervenție tranșantă: “Propunerea grupului Partidului Social Democrat, grupului consilier lor PSD este de a ca oamenii să plătească aceeași bani pe care i-au plătit și în anii trecuți, ceea ce înseamnă că dacă indexăm cu rata inflației, avem această posibilitate de a scădea anumite taxe, astfel încât într-o perioadă de criză economică și am reținut un citat “nu mai putem, nu mai putem”, spun oamenii care generează plus valoare în societatea timișoreană și oamenii care reprezintă motoarele economice ale acestui oraș. Dacă nu putem interveni la rata inflației, putem interveni însă la acest procent de creștere a taxelor locale.
Vreau să vă spun că dacă nu strângem cu toții rândurile și cred că apelul medicilor e corect, s-ar putea ca în 10 ani nu Oradea și Clujul, ci localitățile rurale din jurul Timișoarei să ne-o ia înainte și să rămânem în urm[. Să nu mai discutăm de o comparație gen Craiova-Oradea-București, ci să discutăm că la Dumbrăvița se întâmplă nu știu ce, că Ghiroda devine centru universitar și că nu știu, pe la Șag o să avem și un nou aeroport construit de administrația locală”.
Plătim cele mai mari taxe si impozite din țară fără a beneficia de servicii din partea municipalității
În ciuda poziției publice a conducerii Primăriei Timișoara, în realitate, taxele si impozitele propuse pentru 2025 vor crește atât pentru persoanele fizice, cât si pentru persoanele juridice!
Plătim cele mai mari taxe si impozite din țară fără a beneficia de servicii din partea municipalității pe măsura așteptărilor si banilor pe care-i plătim an de a la bugetul local.
Consilierul local Roxana Iliescu a prezentat câteva exemple elocvente referitor la majorarea taxelor speciale, in condițiile in care lipsește cu desăvârșire o fundamentare temeinică a acestor majorări si totodată nici povestea cu indexarea cu rata inflației de 10,04% nu este aplicabilă acestor taxe.
Direcția Generală Urbanism – Biroul Avizare PUD/ PUZ:
-Taxa pentru activitățile de informare pentru studiile de oportunitate ( Prealabile obținerii Avizului de oportunitate )- 2024 – 569 lei/ 2025 – 628 lei.
-Taxa pentru avizare PUZ/PUD si înaintarea documentațiilor in plenul Consiliului Local: 2024 – 838 lei/ 2025- 925 lei.
Direcția Generala Urbanism- Compartiment Autorizare Activități Comerciale si Publicitate:
-Taxa pentru eliberarea acordului/avizului pentru desfășurarea unei activități economice; 2024- 83 lei/ 2025- 92 lei.
Alte taxe speciale:
-Taxa pentru acord/ adeverință privind apartamentarea, subapartamentarea si reapartamentarea unei constructii: 2024- in regim normal 120 lei- in regim de urgență 358 lei/ 2025- in regim normal 132 lei- in regim de urgență 395 lei.
-Taxa pentru eliberarea Avizului de Principiu Mediu Urban: 2024- 120 lei/ 2025- 200 lei .
-Taxa pentru eliberare Avizului Gestiune Deșeuri: 2024 120 lei/ 2025- 150 lei.
”Și tot așa, zeci de alte taxe aparținând diferitelor compartimente/ birouri din cadrul primăriei, mărite fără nicio justificare decentă. Referitor la impozitele plătite atât de persoanele fizice cât si de cele juridice pentru clădirile nerezidențiale:
Conducerea primăriei induce în eroare timișorenii afirmând faptul că ”În Timișoara, cotele de impozitare rămân neschimbate și în 2025.”
Da, rămân neschimbate cotele, dar pentru majoritatea timișorenilor, persoane fizice sau juridice, se va schimba valoarea imobilelor la care se aplică aceste cote, în sensul creșterii acesteia, ce va conduce automat la majorarea acestor impozite, respectiv la plata efectivă a unor sume mai mari de bani primăriei!
În plus, se va aplica acestor impozite și indexarea obligatorie, prevăzută de lege, de 10,04%!
Așadar, trebuie să micșorăm impozitele în așa manieră încât, odată aplicată indexarea de 10,04%, acestea să rămână la nivelul anului 2024.
O altă chestiune pusă în dezbatere astăzi de mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri este cea referitoare la “majorarea cu o cotă adițională de 50% din cota de impozit de 1,3% pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoanele fizice sau juridice – este adevărat, această cotă adițională a existat și în anii precedenți, numai că, între timp, mai multe persoane au atacat în instanță această prevedere și au câștigat definitiv. Si mai mult ca sigur, dacă proiectul de hotărâre va trece cu această prevedere, va fi atacat din nou și se va da câștig de cauză celor care se vor adresa instanței. De ce? Simplu… pentru că legea prevede posibilitatea autorității publice de a aplica această majorare cu cota adițională de 50% în cazuri excepționale, cu o motivare beton… din păcate însă, la noi s-a dovedit a fi abuzivă până acum, iar fundamentarea din acest an nu face excepție, nu justifică vreun caz excepțional, este cam “copy paste” din anii precedenți.
Nu în ultimul rând, este obligatoriu să luam în calcul o diminuare a impozitelor percepute unităților sanitare private ce asigura asistență medicală ambulatorie de specialitate, având în vedere faptul că legislația prevede în mod clar faptul că autoritățile administrației publice locale pot sprijini furnizorii de servicii medicale de specialitate ”, a scris pe Facebook consilierul local Roxana Iliescu.
Sindicatul din PMT cere retragerea proiectului de hotărâre supus dezbaterii
Tiberiu Negrei, președintele Sindicatului Liber la Angajaților din PMT, a semnalat că i-a fost refuzată luarea de cuvânt de către viceprimarul Ruben Lațcău, care a condus dezbaterea. Refuzul a fost considerat o încălcare a articolului 7, alineatul (10), litera a) din aceeași lege, care garantează dreptul tuturor participanților la exprimare în cadrul dezbaterilor publice.
Negrei a dorit să susțină o adresă oficială a sindicatului (nr. 757/10.12.2024) înregistrată la primărie, însă nu i s-a oferit această oportunitate.
Solicitări adresate administrației locale
În urma acestor incidente, Tiberiu Negrei și sindicatul pe care îl reprezintă cer:
”Retragerea proiectului de hotărâre supus dezbaterii;
Organizarea unei noi dezbateri publice, cu participarea obligatorie a primarului;
Asigurarea respectării dreptului la liberă exprimare pentru toți participanții.
Aceste nereguli pun sub semnul întrebării transparența procesului decizional din administrația locală. Legea nr. 52/2003 este un instrument-cheie pentru asigurarea participării publicului în adoptarea actelor normative, iar nerespectarea acesteia poate genera tensiuni între administrație și cetățeni.
Dezbaterea privind impozitele și taxele locale este una crucială pentru mediul economic și pentru locuitorii Timișoarei, iar incidentele de astăzi ar putea amplifica nemulțumirile existente. Autoritățile locale sunt așteptate să ofere explicații și să ia măsuri pentru remedierea situației”.
Cu toate acestea, după dezbatere viceprimarul Ruben Lațcău a afirmat că proiectul va fi supus votului pe 12 decembrie, lucru pe care îl intuiesc și consilierii locali. În acest caz, dacă proiectul va fi votat va fi atacat atât pentru nerespectarea procedurii, în consiliul local, în instanță și va fi contestat și la Instituția Prefectului din Prefectura Timiș.
