Adrian Orza, consilier local independent și anunțat candidat pentru funcția de primar al Timișoarei la următoarele alegeri locale, atrage atenția asupra unui aspect privitor la sănătatea locuitorilor municipiului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Orza remarcă relația dintre poluarea aerului și incidența afecțiunilor respiratorii în Timișoara, ambele în creștere, conform datelor Direcției de Sănătate Publică Timiș.
„Conform datelor DSP, afecțiunile respiratorii în Timișoara au crescut exponențial. E evidentă relația dintre ele și poluarea aerului. Recent, orașul nostru a apărut pe lista scurta a Comisiei Europene cu orașele care pun în pericol sănătatea cetățenilor, prin prezența în aer a dioxidului de azot (NOx), o substanță extrem de nocivă. Se cer măsuri ferme în acest sens”, începe acesta.
De vină, în opinia consilierului local este lipsa dezbateri între factorii de răspundere din domeniul sănătății, administrația publică locală și nu numai. În schimb, observă Orza, „avem parte din nou de replici acide în spațiul public, dinspre primărie spre societate și invers. E evident că încordarea asta nu va rezolva nimic”.
Soluția propusă de acesta este o dezbatere urgentă și înființarea unei echipe de specialiști din toate domeniile legate de calitatea aerului. Experții ar urma ca, împreună cu autoritatea locală, să vina în cel mai scurt timp cu masuri, în primul rând, pe termen scurt, dar și mediu și lung, „pentru a diminua această problemă care ne ucide, iată, la propriu”.
Orza aduce atât explicați, cât și propuneri proprii pentru soluționarea problemei. În primul rând, acesta prezintă factorii care influențează cantitatea de emisii de oxizi de azot (NOx): autoturisme(50%), vehicule utilitare grele(20%), autobuze(15%) și vehicule utilitare ușoare(15%). Aproximativ aceeași pondere procentuală, mai spune acesta, este și în cazul emisiilor de PM10.
Măsurile propuse de candidatul la Primăria Timișoara vizează atât aspecte legate de urbanism, cât și de ecologie sau transporturi. Propriu-zis, cele 10 idei ale lui Orza sunt:
„1. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară (reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului);
2. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor:
3. Eliminarea din trafic a autovehiculelor neconforme;
4. Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru că praful rezultat de aici rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice;
5 Reducerea spațiilor betonate si creșterea suprafețelor verzi. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de arbuști verzi tot anul. Acestea au capacitatea de a reține și filtra praful . În plus, ele ajută la biodiversitate (la noi se scoate gardul viu de lângă aliniamentele stradale – vezi str. Lidia);
6. Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să traverseze orașul pe axele sale, pe inelul central și median. Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe scurte;
7. Investiția masivă în transport în comun electrificat și renunțarea treptată la autobuzele diesel;
8. Plantarea de păduri/centură forestiera în jurul orașului, în special pentru a bloca vânturile dinspre nord, care aduc praf;
9. Încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun prin creșterea calității serviciului public și atragerea de abonați către acesta (la noi a scăzut numărul lor), în paralel cu reconfigurarea bulevardelor și străzilor pentru a favoriza transportul public în comun, deplasarea cu biciclete și alte mijloace permise de lege (la noi se reduc benzile dedicate transportului public în favoarea mașinilor);
10. Reconfigurarea orașului pentru pietonalizare crescută în zonele cheie de atracție locală (nu doar în centrul orașului). Crearea de poli de atracție în fiecare cartier reduce, în principiu, traficul din oraș (exemplu Piața Traian, lăsată de izbeliște)”.
