Teatrul Naţional din Timişoara ne-a obişnuit în ultimii ani cu continuele sale reinventări şi plasări ale actului teatral în spaţii neconvenţionale. „Hartă cu contururi foarte flexibile, teatru e şi spectacolul de masă, ba chiar şi cel al străzii, cel jucat în săli uriaşe, dar şi cel şoptit în spaţii micuţe, intime”, ne povesteşte Codruţa Popov, secretar literar TNT. Pentru a-i da teatrului ce i se cuvine, TNT a inventat „o sală cocoţată sub acoperişul Teatrului Naţional, sus, la „cucurigu”, pentru acel fel de oameni şi acel fel de spectacole care o cer: Sala Studio 5”, ne mai spune Codruţa Popov. „E un spaţiu în care ai de urcat; şi ca să ajungi, trebuie să-ţi abandonezi – fie actor, fie spectator – masca, scutul şi ochelarii de protecţie. Studio 5 e un spaţiu al tinereţii şi sincerităţii. Ca în orice exerciţiu de sinceritate (şi de tinereţe), intrarea este îngustă. La propriu, dar mai ales la figurat”. Pentru a celebra cum trebuie o astfel de sală, Teatrul Naţional Timişoara deschide Studio 5 cu premiera absolută a spectacolului „Aeroport” de Ştefan Caraman, vineri, 11 decembrie, ora 19. Povestea e simplă: el, un scriitor blazat, cu o istorie de iubiri mai mult sau mai puţin patetice, mai mult sau mai puţin puse sub semnul alienării, captiv de bunăvoie într-o căsnicie în care relaţia de bază este ura civilizată. Ea e tânără, inteligentă, sclipitoare, dar, în egală măsură, nesigură, prinsă într-o relaţie inconfortabilă, victimă a propriilor alegeri. Sunt doi străini – bărbat şi femeie – care, într-un moment de tranzit, la propriu, intră, aproape întâmplător, unul în viaţa celuilalt. Interferenţa meteorică a existenţelor acestora devine o oglindă care, deformând, spune adevărul. Aeroport este un spectacol care pretinde şi oferă o deplină intimitate emoţională cu publicul său, o apropiere pe care actorii Alina Reus şi Romeo Ioan o exploatează, în contextul creat de regizorul Ion-Ardeal Ieremia şi scenografii Mihai Păcurar (decoruri) şi Dorothea Iordănescu (costume).
