Bănățeanul Alin Neamțu este președintele Comisiei de Verificare a Produselor 100% originale din cadrul Asociației Crescătorilor de Rase Tradiționale Bazna și Mangalița. El este recunoscut ca fiind singurul crescător de Mangalița din România cu doctorat care a avut ca temă chiar rasa de suine Mangalița.
“Trebuie să recunosc că sunt un produs al Universității de Științele Vieții Timișoara, al prof. Valeriu Tabără și al prof. Cosmin Popescu, rectorul USV. Sunt unicul crescător de Mangalița din țară care are doctorat dat din creșterea rasei de Mangalița!”, a mărturisit fermierul. Mai mult, în cadrul doctoratului, el a făcut o istorie a rasei de la începuturi, până în zilele noastre, dar a desfășurat și cercetări științifice privind autenticitatea și valoarea nutritivă a cărnii și slăninei provenite de la acest animal tradițional românesc. Coordonat de prof. unv. dr. Ioan Petroman, Neamțu a luat trei martori și i-a analizat: somnul din Dunăre, slănina și carnea de Mangalița și clasicul somon existent în hipermarketuri.
După analizele făcute în laboratorul Universității de Științele Vieții, concluzia a fost surprinzătoare! Cantitatea cea mai mare de Omega 3 o are somnul de Dunăre, foarte aproape urmează slănina de Mangalița, iar atât de lăudatul somon s-a situat pe locul trei.
“Cantitatea de Omega 3 este undeva la jumătatea celei existente în Mangalița”, a spus dr. Alin.
Pentru că are încredere totală în calitățile nutritive ale acestei rasei, el consumă câteva feliuțe de slănină de Mangalița în fiecare dimineață pe stomacul gol.
“Mi-am făcut analizele și sunt perfecte: trigliceride, colesterol, venele curate fără depuneri. Am documentele la dispoziție. Le pot arăta”, a spus crescătorul.
Alin deținea un efectiv de peste 800 de capete și era cel mai mare crescător de Mangalița din zona Banatului, dar în 2022, pesta porcină africană a spart bariera de biosecuritate din fermă și i-a omorât toți porcii. “Toate animalele mi-au fost eutanasiate”. Pasiunea pentru creșterea acestei rase a moștenit-o de la bunicul său și Alin nu a putut să renunțe. Astfel, că după o lună de zile după ce a pierdut toți porcii, el a pus bazele altei ferme de creștere și reproducție în localitatea Sacu din județul Caraș Severin.
“M-am dus la bancă și le-am explicat cine sunt și ce vreau să fac. Îmi dați bani sau nu-mi dați bani? M-au finanțat și am reluat totul de la început, de la zero”, a explicat fermierul. Din punctul lui de vedere, partea financiară e sub pasiunea pe care o are pentru creșterea Mangaliței, de aceea nu a acceptat să renunțe. Cu banii primiți de la bancă, a achiziționat scroafe din toată țara și a reluat creșterea și reproducția cu și mai mare hotărâre. Alin Neamțu face și sacrificare și procesare. În micuțul orășel Recaș, situat la 20 de km de Timișoara, a pus bazele unui laborator de procesare și este inclus într-o rețea de 11 magazine unde își valorifică produsele, dintre care două sunt proprii. Fiindcă el este recunoscut pentru seriozitate pentru calitatea și autenticitatea produselor pe care le obține, a fost cooptat în cea mai mare rețea de valorificare a producătorilor locali, în programul Via Profi, în 2024.
Astfel, cârnații, toba, slănina, pastrama sau jambonul marca “Mangalița Tradițional NIA” se pot găsi și în hipermarketul Profi.
“Vreau să mulțumesc Profi că a venit în sprijinul producătorilor locali și ne-a dat nouă magazine în Timișoara unde îmi pot vinde produsele, pe lângă cele două magazine din Recaș și Buziaș, unde ne vindem produsele”, a spus Alin. În plus, Neamțul are și o rețea de valorificare online cu clienți în multe orașe din țară, inclusiv în București. Porcii identificați și crotaliați după doi ani de creștere și îngrășare sunt sacrificați într-un laborator special situat în Dumbrăvița, o localitate aflată la 7 km de Timișoara. Pentru a se cunoaște cu exactitate trasabilitatea și identitatea, din momentul în care este născut de scroafă, purcelușul este crotaliat, i se pune cercelul în ureche și astfel intră în prima fază de trasatibilitate. Apoi, în carmangerie, are acces numai cu proces verbal și se face un raport de tranșare a carcasei. Se face lotizarea și se cântărește fiecare piesă: pulpă, mușchi etc.
“Sunt niște reguli obligatorii care trebuie aplicate pentru respectarea trasabilității și autenticității cărnii de Mangaliță”, a dat asigurări fermierul.
În ferma lui din Sacu, deține 116 scroafe producătoare de purcei pe care îi crește cu vierii aferenți. Greutate optimă de sacrificare a unui purcel de Mangalița este de 150 de kg la care ajunge după o perioadă de doi ani. Fătările sunt destul de reduse, 4 – 5 purceluși pe scroafă.
“E un pic de esență de Mangalița în sticluțe mici, vorbind metaforic. Asta, fiindcă această rasă este greu de crescut și impune niște costuri mai mari în raport cu un porcul obișnuit, costuri chiar duble”, este de părere fermierul.
Alin Neamțul atenționează că una dintre cele mai mari probleme în România este faptul că nu se respectă liniile consangvinizatoare, în ceea ce privește reproducția la rasele tradiționale Mangalița și Bazna. Acolo unde se respectă sunt foarte puține, numai 24 linii, la 1.500 de scroafe, totuși mai multe ca în Ungaria. El mai atrage atenția că sistemul de creștere intensivă din Ungaria este extrem de evoluat în raport cu cel din România. Statul maghiar investește în Mangalița de peste 50 de ani, iar sectorul este extrem de bine dezvoltat și pus la punct. Funcționează foarte bine. Alin Neamțu are relații strânse cu mai mulți fermieri din Ungaria și cunoaște foarte bine cum funcționează acolo programul intensiv de creștere a rasei. O altă mare problemă în România este că oferta nu acoperă cererea de carne și produse de Mangalița.
“La nivelul Asociației Crescătorilor Raselor Tradiționale Bazna și Mangalița, unde și eu înscris, nu putem acoperi cererea de produse sub nicio formă”, spune fermierul.
El mai trage un semnal de alarmă și susține că ceea ce există pe piață sunt niște produse false de neimaginat, în cea mai mare parte. Din Spania, se aduce slănină de porc iberic, iar prin comerțul subteran care funcționează excelent, se schimbă eticheta și scriu că este produs de Mangalița. Multe falsuri sunt importate cu etichetele gata schimbate. Cea mai bună demonstrație și verificare a slăninei de Mangalița este că, dacă o lași la 24° în atmosferă, se înmoaie, devine ca untul și chiar începe să curgă.
Rasa Mangalița a fost formată din porcul asiatic combinat cu varietate de mistreții din acea perioadă, în urmă cu multă vreme. Conform analizelor făcute, rasa Mangalița care există în România este autentică. Nu mai are nicio urmă de mistreț în compoziție.
De aceea, pentru a-i păstra proprietățile, în carne de Mangalița pusă la maturat și afumat, el nu intervin cu absolut nimic în plus, decât cu sare.
“Cum făcea bunicul meu pastrama așa o fac și eu, numai sare. Atât. De ce? Fiindcă gustul deosebit pe care îl are carnea și slănina de Mangalița este păcat să îl strici cu alte ingrediente. Nu vreau să ne îndepărtăm de la matca sa de la originalitate”, a spus Alin.
Așa se pun în valoare și mai mult adevăratele calități ale cărnii de Mangalița. La cârnați, tobă și parizer, se adaugă numai ingrediente naturale, condimente și plante aromatice. La Mangalița Tradițional NEI Recaș, nu se produc cantități industriale, “ci numai cât putem noi duce!”, mai spune crescătorul.
Alin Neamțu mai susține că ce vine în România este de o joasă calitate, nu numai așa-zisele produse de Mangalița. Ajung tot felul de cărnuri din Spania, Polonia, Slovenia și alte țări de o calitate îndoielnică. O ceafă din Spania care este injectată și umflată cu tot felul de substanțe rezistă pe raft și trei săptămâni și omul o consumă. Pentru micii producători locali este extrem de greu să se lupte la raft cu acești importatori veroși.
De aceea consumatorul trebuie reeducat ca să citească eticheta, să știe să aleagă, să înțeleagă ce e sănătos și nesănătos pentru el.
“Putem să facem marketing și să aruncăm banii pe geam la nesfârșit, dar până când consumatorul nu știe să aleagă ce este sănătos nu vom reuși mare lucru. Statul trebuie să desfășoară campanii de reeducare a consumatorului pentru a ști cum să aleagă produsul. Dragi consumatori, uitați-vă pe etichetă!”, este mesajul lui Alin Neamțu.
