Judeţul Timiş stă pe o comoară de energie inepuizabilă şi nepoluantă, pe care dacă ruşii, occidentalii sau americanii au avea-o, ar transforma-o în ceva benefic pentru comunitate.
Pentru că apele geotermale din adâncurile judeţului au temperaturi ce depăşesc 160 de grade Celsius, iar la suprafaţă ajung la temperaturi ce se apropie de punctul de fierbere al acesteia, apele geotermale ar putea fi utilizate pentru uzul casnic.
Primarul comunei Gotlob, Gheorghe Nastor, spune că în prezent, potenţialul bioenergetic al judeţului este utilizat într-un procent apropiat de zero.
„Toată lumea vorbeşte despre apele geotermale, dar nimeni nu face nimic. Noi avem un studiu de prefezabilitate în acest sens. Am preluat două sonde de hidrocarburi neexploatate de la Petrom şi vrem să folosim apa geotermală pentru încălzirea instituţiilor publice, dar şi pentru locuinţele cetăţenilor din comună, împreună cu localitatea Lovrin”, spune Nastor.
Primarul din Gotlob ştie că trecerea pe resursa regenerabilă geotermală ar aduce facturi de plată la 30% din cât se plăteşte în prezent, proiectul urmând să fie finanţat pe programul IPA cu Serbia, întrucât partea riverană ungară şi-a rezolvat deja problemele şi nu mai este interesată de un proiect comun pe această speţă.
Sigur, lucrurile se puteau rezolva mai simplu, dar România nu a semnat planul Junker pentru energie regenerabilă.
Studiul de fezabilitate, la care lucrează deja o firmă din Timişoara şi una din străinătate, trebuie să fie agreat de Banca Mondială, investiţia urmând să fie de până în 20 de milioane de euro, iar Comisia Europeană agreează astfel de investiţii mai mari.
„Apa geotermală de la Gottlob iese de la 300 de metri adâncime la 96 de grade Celsius şi este cel mai important proiect pe care vrem să-l abordăm”, spune Nastor. Alături de Gottlob, în proiect s-a asociat şi localitatea Lovrin
Odată finalizat SF-ul, Agenţia Naţională de Resurse Minerale va elibera autorizaţia de explorare/exploatare.
Investiţia, deşi pare mare acum, îşi va dovedi rentabilitatea în scurt timp, întrucât lemnele se scumpesc, în Banat 1 metru ster costând 300 de lei. Pe de altă parte, vorbim despre o sursă energetică nepoluantă şi curată, iar beneficiari vor fi circa 1.000 de familii.
Şi pentru că apa geotermală este inepuizabilă, de beneficiile ei s-ar putea bucura şi persoane care au probleme de sănătate şi pentru care băile de acest fel, într-un centru de tratament special amenajat, ar fi mai mult decât binevenite.
Astfel de ape se găsesc pe raza întregului judeţ, iar în urmă cu vreo şase ani, ADETIM vorbea despre implementarea unu proiect-pilot pentru încălzirea locuinţelor în comunităţi mai restrânse, în Timişoara, funcţionând cu succes câteva ştranduri care utilizează apa geotermală.
“Avem o hartă a sondelor din judeţ, care arată unde s-au descoperit ape geotermale, cu caracteristicile lor. Studiile noastre spun, la modul general, unde se află astfel de resurse. Pentru a avea certitudini trebuie să facem foraje, costul unuia putând ajunge la 2 – 3 milioane de euro, iar studiile pentru un foraj sunt şi ele costisitoare, în funcţie de adâncimea la care se sapă; echiparea unei centrale pentru o comunitate comparabilă cu cea a unui mic oraş poate ajunge la 10 milioane de euro”, spuneau atunci reprezentanţii ADETIM. Timpul a trecut şi nimeni nu a mai amintit nimic despre acele proiecte.
