Acasă Economic Apele râului Bega, poluate cu fenoli și după 10 ani de la...

Apele râului Bega, poluate cu fenoli și după 10 ani de la oprirea activității petrochimice

DISTRIBUIȚI

canalul bega 1Apele din amonte ale râului Bega sunt poluate cu fenoli în zona Margina, chiar și după mai bine de un deceniu de când o secție a combinatului petrochimic Solventul și-a încheiat activitatea în arealul respectiv, compușii chimici detectați fiind dăunători sănătății oamenilor și animalelor.
“Un studiu multidisciplinar realizat în vederea evaluării gradului de poluare a unei zone industriale ce și-a încetat activitatea de peste un deceniu a inclus, printre altele, și analize a 15 derivați fenolici, cu relevanță pentru activitatea industrială a zonei studiate. Analizele au fost realizate pe probe de apă colectate din 19 puncte de colectare dispuse într-un sit poluat din zona Margina, fiind cunoscut faptul în urma activității combinatului petrochimic SC Solventul — secția Margina, zona a fost poluată cu fenoli. Deși combinatul și-a încetat activitatea de mai bine de 10 ani, apele din această zonă continuă să fie contaminate cu produși chimici dăunători sănătății oamenilor și animalelor”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ostafe, cercetător științific în cadrul Facultății de Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest Timișoara.
Prin analize cromatografice, folosind echipamente de înaltă performanță, s-au identificat compuși fenolici în concentrații mai mari decât limita legal admisă în șapte din cele 19 locații de prelevare a probelor, majoritatea punctelor de colectare fiind în aval de punctul de contaminare (arealul fostei fabrici și batalurile de stocare a apelor uzate). Compusul bisfenol A a înregistrat cele mai mari concentrații medii, în timp ce compusul 2,4-dinitrofenol a avut concentrația medie cea mai mică. Concentrația maximă individuală a corespuns compusului 4-terț-octilfenol, în timp ce 2,4,6-triclorofenolul nu a fost detectat în 12 din cele 19 probe.
“Cele mai poluate probe de apă au fost cele colectate din apa freatică și de adâncime medie a apelor subterane, de la patru metri până la 30 de metri adâncime, și situate în apropiere sau în aval de vechea fabrică de produse chimice”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Ostafe. Rezultatele experimentale au arătat că în probele de apă analizată există derivați fenolici, ceea ce înseamnă că apele de mică adâncime din zona Margina sunt contaminate cu astfel de compuși chimici. Apele provenind din fântânile alimentate prin stratul de adâncime sunt mai puțin poluate decât cele alimentate din pânza freatică și, de asemenea, cele localizate lângă râul Bega, cu aport de apă curată, implicit comunicând cu rețeaua hidrografică subterană, s-au dovedit a avea o concentrație mai redusă a compușilor țintă.
După o activitate aproape neîntreruptă de aproximativ un secol a platformei industriale, timp în care s-au produs deversări ale apelor reziduale în mediul ambiant, impurificând apa de suprafață a râului Bega, pânza freatică, terenurile din jur, se confirmă, prin analizele cromatografice dezvoltate și validate în capitolul de rezultate, o degradare a zonei chiar și după zece ani de la încetarea activității industriale, ca urmare a persistenței și biotransformării unor compuși fenolici. Procesele industriale generează o varietate de molecule care pot contamina componentele biosferei, din cauza proprietăților toxice, cancerigene sau mutagene ale substanțelor chimice evacuate. Fenolul este unul dintre cei mai frecvenți poluanți organici ai apelor, fiind toxic chiar și la concentrații mici.

Comentarii

comentarii