Aproximativ 30.000 de români vor fi testați pentru a calcula gradul de imunizare a populației, iar această testare serologică va avea loc după faza de maxim a epidemiei de coronavirus, a declarat duminică seară secretarul de stat în Ministerul Sănătății Horațiu Moldovan.
“Vom testa populația să vedem ce procent s-a infectat cu coronavirus, pe vârste, pe regiuni. Există mai multe formule de eșantionare”, a declarat la Digi 24 secretarul de stat Horațiu Moldovan.
El a precizat că Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) va decide cum se va face această testare, care va avea loc după faza de maxim a epidemiei, pentru că în etapa în care încă se înregistrează cazuri nu se pot obține rezultate relevante.
Secretarul de stat a spus că INSP va conduce această testare, iar Ministerul Sănătății va pune la dispoziție infrastructura necesară.
“Probabil vor fi testate 30.000 de persoane, pe eșantioane de vârstă, ca să vedem câți s-au imunizat la Covid-19”, a arătat Horațiu Moldovan.
El a adăugat că recent au apărut teste rapide mult mai exacte, aprobate de OMS, care vor fi folosite și în România, pentru a reduce cât mai mult marja de eroare.
Secretarul de stat consideră că România are o capacitate bună de testare – între 9.000 și 11.000 de teste pentru Covid-19 pe zi – și că nu este nevoie de mai mult de 15.000 de teste pe zi.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 368.482 de teste, conform datelor transmise duminică de Grupul de comunicare strategică.
Despre testarea serologică la nivel național a vorbit și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, care a spus în 10 mai că aceasta ar urma să înceapă după 1 iunie. Nelu Tătaru afirma la Europa FM că poate fi o testare doar pentru anticorpi, adică se vor folosi teste serologice, sau o testare combinată cu cele moleculare care se fac în prezent.
Testele serologice evidențiază anticorpii specifici SARS-CoV-2 de tip IgM si IgG. Prezența anticorpilor specifici de tip IgM sau titrul de anticorpi specifici tip IgG din faza de covalescență de ≥4 ori mai mare comparativ cu titrul identificat în faza acută pot fi utilizate drept criteriu de diagnostic pentru pacienții suspecți de infecție SARS-CoV-2 cu rezultate negative la testele de detecție a acizilor nucleici virali, potrivit Comisiei de Microbiologie Medicală a Ministreului Sănătății.
Detecția anticorpilor specifici anti SARS CoV2 de tip IgM (suportul răspunsului imun primar) va permite evidențierea infecțiilor acute, însă cu un interval timp de latență (minim 7 zile postinfecție), față de detecția acidului nucleic viral.
Testele serologice trebuie realizate numai cu teste validate, cu sensibilitate și specificitate foarte ridicată, care să limiteze rezultatele fals negative și fals pozitive.
Testele serologice vor avea relevanță în special post-epidemic pentru evaluarea seroprevalenței infecției în populația generală (IgG) și a infecțiilor asimptomatice, ca și pentru evaluarea persistenței imunității postinfecție naturală. În context pandemic, testele serologice s-ar putea utiliza la externarea pacienților considerați vindecați, eventual după autoizolare/carantinare, în paralel cu testele de detecție ale ARN viral, testare care ar completa profilul epidemiologic, detectând seroconversia în paralel cu clearence-ul viral, se mai arată în document.
Înlocuirea testelor de diagnostic molecular cu teste rapide de detecție a anticorpilor nu este recomandată, deoarece un test negativ poate induce o falsă senzație de siguranță la pacienți infectați datorită apariției tardive a seroconversiei. De asemenea, testele pozitive care indică prezența IgM ar trebui confirmate cu testele de RT-PCR; un test IgM pozitiv poate apare și la persoane vindecate, ceea ce limitează foarte mult utilitatea acestei metode pentru diagnosticul infecției și limitarea transmiterii.
