Miercuri, 2 martie, prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, a susținut o conferință de presă împreună cu chestorul Tiberiu Giurea, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Poliție de Frontieră Timișoara. Aceștia au prezentat situația actuală în privința refugiaților ucraineni care au ajuns în România după ce armata rusă le-a invadat țara.
Vorbim despre 118.000 de ucraineni care au intrat în țara noastră în ultimele zile. Dintre aceștia, 72.000 au și părăsit țara, majoritatea pe la punctele de frontieră cu Ungaria. Doar 1.700 au solicitat azil în România. Există și o explicație: cetățenii ucraineni au dreptul de a sta 90 de zile pe teritoriul România „fără să îi întrebe nimeni nimic”, ca „turiști”, au spus reprezentanții autorităților.
În Timiș sunt pregătite deja pentru cazarea refugiaților hoteluri, internate și sunt avute în vedere chiar și 200 de locuri în tabere de corturi. Totuși, până acum, nu a prea fost nevoie de ele. O singură dată, în noaptea de duminică spre luni, a fost nevoie de hotelul din Șag, însă persoanele cazate acolo au și părăsit țara între timp. La fel și persoanele care au ajuns în Știuca, comună cu populație majoritară de etnie ucraineană. Cei mai mulți au folosit punctele de trecere a frontierei din vestul țării, spre Ungaria.
„Tot ce vine din Ucraina – refugiați – îl primim și poate să plece mai departe. Suntem obligați să le oferim masă, cazare, sunt și niște sume care ni se pun la dispoziție pentru haine și alimentație. Din videoconferință (desfășurată miercuri dimineață – n.r.), prima linie de preluare este în zona de nord și est a țării. În măsura în care ei sunt depășiți ca număr de cazare, județele din proximitate au început să preia și să cazeze acești refugiați. Cei mai mulți au un plan, au cunoștințe în comunitatea ucraineană din România, fie pleacă în occident. Mai există și refugiați de alte naționalități, studenți din India, Ghana, Tunisia, pe care îi primim, dar în general ambasadele se mobilizează pentru a putea să își transporte cetățenii mai departe. Inițiativele personale nu le putem controla în mod direct”, spune prefectul.
Momentan, în vestul țării cel puțin, situația nu este complicată. La frontierele de nord, cu Ucraina, și est, cu Moldova, unde este concentrată activitatea refugiaților, însă, este nevoie de personal. Au fost operate delegări, însă nu și de la ITPF Timișoara, a precizat chestorul Tiberiu Giurea. Per total, la nivel național, a fost observată o creștere cu 40% a numărului de persoane și vehicule care au intrat în țară.
Șeful inspectoratului teritorial a vorbit și de activitatea generală din 2021: au fost constatate 1.900 de infracțiuni, 83% dintre acestea având legătură cu migrația la frontieră România – Serbia. Au fost peste 75.000 de migranți cărora nu li s-a permis intrarea frauduloasă în țară. În decembrie, însă, a început să fie observat un trend descendent, raportat la anii anteriori. „Fenomenul a fost ținut sub control” este concluzia lui Giurea.
Chestorul a răspuns și la întrebări referitoare la dosarul DIICOT care privește polițiști de frontieră implicați în traficul de migranți. Aceștia încă sunt prezenți în activitate, însă „nu la judiciar”. „Nu există înțelegeri pentru acest comportament, măsurile care se impun sunt stricte, drastice. Au fost și situații în care și-au făcut treaba. La Mehedinți, un polițist de frontieră a raportat o tentativă de dare de mită, într-un caz de trafic de migranți. Personal, nu o să manifest înțelegere pentru astfel de acțiuni. Așteptăm un punct de vedere definitiv”, a spus chestorul Tiberiu Giurea.
