Societatea timişoreană Aquatim este, poate, prima instituţie spre care cetăţenii urbei ar trebui să-şi aplece privirile. Pentru că aici “se fabrică” apa fără de care nu ar exista viaţă, aici se fac toate probele pentru ca lichidul vital să fie de calitate, aici se creionează investiţiile pentru ca apa să ajungă în casa fiecăruia dintre noi, dar tot aici se gândesc şi strategii culturale, în jurul apei, deschizându-şi porţile şi pentru o şcoală altfel.
Vorbim despre Aquatim începând altfel, cu educaţia celor mai tineri beneficiari, copiii.
Centrul AquaPic, de la fosta uzină de apă industrială din Timişoara, şi-a deschis porţile în aprilie 2019, cu o activitate în forţă, în cadrul Săptămânii altfel, în care sute de elevi au trecut pragul Aquatim.
Dar fiind numărul record de vizitatori, pentru mai multă fluiditate, jocurile educative au fost organizate pe “insule” de activităţi unde copiii au poposit, pentru câte o scurtă incursiune în lumea apei, fie ea din oraş sau din natură. Vizitatorii au fost ghidaţi de la o insulă la alta pe un traseu potrivit vârstei şi preocupărilor lor.
Preşcolarii au dat culoare circuitului apei în natură pe panoul dedicat, în timp ce pe partea opusă, copii ceva mai mari construiau cu ajutorul unor magneţi traseul paei de la vapor la fulg de nea şi din vârf de munte până în ocean.
Cea mai vizitată destinaţie AquaPic a fost canalizarea oraşului. Toate grupurile, indiferent de vârstă, au rezolvat corect jocul cu întrebarea ce aruncăm şi ce nu la toaletă, ceea ce ne face să sperăm că probabil peste o generaţie mentenanţa canalizării va fi mult mai uşoară. Pescuitul deşeurilor din canalizare a fost de asemenea, o probă disputată cu mult interes de micii vizitatori.
Povestea vechii uzine le-a fost spusă copiilor în mai multe feluri, pentru toate vârstele. Sacul magic cu indicii despre apa industrială, pompele, motoarele şi podul rulant, imaginile clădirilor de început de secol XX au atras şi încântat, fiecare în parte, altă categorie de vizitatori.
Laboratorul de experimente, construirea unei mini-reţele şi mai ales jocurile cu apă au fost de asemenea puncte fierbinţi pe traseul AquaPic. De mare ajutor în prima săptămână de activitate din acest an a centrului au fost elevii clasei a XI-a de la Colegiul Bănăţean, foşti vizitatori ai centrului, acum prezenţi ca voluntari. Tinerii Raluca Ionuţ, Andrei Gozman, Teodora Sava, Sara Stancu, Andreea Nica, Andreea Cojoacă, Patricia Ursu, Damian Zaga, Patrisia Petrovici, Alexandra Todor, Tara Răsădea, Alicia Sferlea au arătat că şi-au însuşit cu brio cel puţin una din lecţiile învăţate la Aquapic, în mini-laboratorul de experimente, şi anume că este nevoie să fii DEDICAT, IMPLICAT şi ORGANIZAT pentru a avea succes, în orice faci.
Aquatim înseamnă şi investiţii şi evoluţie, prin accesări de fonduri europene. Astfel, Consiliul Judeţean Timiş a semnat recent contractul pentru realizarea celui mai mare proiect pe fonduri europene care se va implementa în judeţ, în valoare de peste 180 de milioane de euro, şi care va viza investiţii în modernizarea şi extinderea reţelei de apă-canalizare din 81 de localităţi. Din cei 180 milioane euro, 135 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile de la UE, 20 milioane de bugetul de stat, 3,2 milioane de euro de la bugetul local şi 20,5 milioane de euro reprezintă cofinanţarea asigurată de operatorul regional Aquatim. Este un proiect aşteptat de foarte mult timp, care presupune extinderea reţelelor existente, modernizarea lor, dar şi înfiinţarea de noi reţele în cele 81 de localităţi beneficiare. Din totalul fondurilor, 50 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru lucrări pe raza municipiului Timişoara.
“Acest proiect vine ca o urmare a altor proiecte pe care noi le-am derulat de-a lungul timpului. Proiectul este dedicat perioadei 2014-2020, noi am început pregătirea proiectului în anul 2013, dar astfel de proiecte durează foarte mult timp, iar lucrările se vor desfăşura până în anul 2023”, spune directorul Aquatim, Ilie Vlaicu.
Beneficiari ai proiectului vor fi 380.000 de locuitori din peste 40 de unităţi administrativ – teritoriale şi vor fi realizate, printre altele, 21 de foraje noi, vor fi reabilitate 10 foraje existente, vor fi realizate 54 staţii pompare apă, 46 de rezervoare de înmagazinare noi, 24 staţii de clorare, cinci staţii de epurare şi 78 de staţii de pompare apă uzată.
Privim spre 2021, dintr-un Muzeu al Apei, marca Aquatim
SC Aquatim este deschisă oportunităţilor, dar vine şi în întâmpinarea unor nevoi ale cetăţii, iar anul 2021, al Capitalei Culturale Europene, este o provocare.
Ilie Vlaicu spune că fosta Uzină 3 de pompare a apei, din subordinea Aquatim, va deveni muzeu şi centru educaţional pentru copii, cea de-a doua promisiune fiind deja îndeplinită de AquaPic, printr-o investiţie de peste 75.000 de euro.
Drumul de la patrimoniu industrial la muzeu s-a deschis, astfel ca în anul 2021 timişorenii şi nu numai, să se poată bucura de Muzeul Apei, unde vor fi prezentate realizările societăţii din anul 1912 încoace, atunci când a fost construită prima staţie de epurare din România de astăzi şi care a fost în timpul imperiului printre primele din Europa.
Muzeul Apei se va amenaja la staţia de epurare, la uzina de apă de la Urseni, care este funcţională din anul 1914.
Istoria apei, în Timişoara, se întinde departe în trecut, fiind consemnate sisteme de alimentare ale vechii cetăţi pe la 1600. Despre sistemele moderne putem vorbi însă doar de la începuturile secolului XX, prima staţie de tratare a apei uzate de pe teritoriul României fiind pusă în funcţiune la Timişoara, în 26 octombrie 1912, iar prima uzină de apă a oraşului, în data de 1 iunie 1914. Tot în 1914 s-a înfiinţat Întreprinderea de apă-canal a oraşului Timişoara, denumită pe scurt ACOT, prima formă de organizare a serviciilor publice din ţară. De toate aceste realizări se leagă numele unui tânăr inginer talentat, Stan Vidrighin, care a devenit apoi o personalitate influentă a vremii.
Câteva repere importante din istoria serviciilor de apă şi canalizare din Timişoara:
1912 – Timişoara are staţie de epurare. Staţia este proiectată de Stan Vidrighin şi pusă în funcţiune la 26 octombrie, iar în 1914, Timişoara are uzină de apă (Uzina de apă nr. 1, în prezent Staţia de tratare a apei Urseni), pusă în funcţiune la 1 iunie, tratează şi distribuie apă captată din subteran. Este înfiinţată prima Întreprindere Comunală din ţară (servicii de utilitate publică), administrată în regie proprie. Anul 1916 vine cu punerea în funcţiune a uzinei de apă industrială (în prezent, Staţia de apă industrială), iar în 1959 apare o nouă uzină de apă în Timişoara.
În 1995 este lansat programul de dezvoltare a serviciilor de utilităţi, cu un buget de 11,9 milioane de dolari, din care jumătate împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care va marca, în premieră, contorizarea integrală a Timişoarei, încheiată în anul 2002.
În anul 2002 este semnat Memorandumul de Finanţare pentru programul ISPA de reabilitare a staţiei de epurare şi modernizare a canalizării în Timişoara, iar în 2011 s-a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş”, în valoare de 118,87 milioane de Euro.
În anul 2012 s-au împlinit 100 de ani de la punerea în funcţiune a primei staţii de epurare; evenimentul aniversar a cuprins conferinţa tehnică internaţională Eco-Impuls, Porţi deschise la Staţia de epurare şi un concert simfonic. Din 26 octombrie 2012, Staţia de epurare a primit numele “Stan Vidrighin”.
