Crama fost înființată în 2010 de către Adam și Cosmin Crăciunescu, tată și fiu, din pasiunea lor pentru viță de vie și vin. Cei doi antreprenori și-au dorit să reînvie tradiția uitată de peste 3 decenii a zonei Silagiului din județul Timiș. Proiectul inițial a demarat în perioada 2010-2012 și a constat în reînființarea plantațiilor cu soiuri de viță nobilă.
”Noi am poposit aici în 2010, când am beneficiat de programele de reconversie ale viței de vie și am implementat patru proiecte cu finanțare de la Uniunea Europeană. Două pe cultura viței de vie și două pe investiții. Aici e un deal încărcat cu multă istorie..!”, a amintit Crăciunescu.
Anul 2020 a reprezentat finalizarea a patru proiecte, dintre care unul fiind un spațiu modern pentru degustări de vin și evenimente, o construcție care completează perfect ansamblul administrativ al Cramei Aramic.
”Anul 2022 se anunță a fi un an binevoitor, un an în care ne deschidem porțile și îi primim în casa noastră pe toți prietenii. Căci noi așa îi numim pe oamenii care ne trec pragul, care vor să trăiască o experiență unică în Crama Aramic. De aici încolo, să ne bucurăm de compania oamenilor și de aroma seducătoare a vinului”, a spus Crăciunescu.
Practic primii cultivatori ai viței de vie pe dealurile Silagiului au fost coloniștii germani ajunși în Bacova, o localitate apropiată, care a fost colonizată în anul 1783, când a ajuns cel de-al treilea val de coloniști în Banat de pe valea Rinului, Germania.
Coloniștii cunoșteau foarte bine cultura viței de vie și cum se producea vinul. Ei i-au învățat pe bănățenii existenți aici să înființeze primele culturi de viță de vie pe dealurile Silagiului. Cu timpul, vinul obținut aici era așa de bun și căutat, încât a ajuns să aprovizioneze și Palatul Regal din Viena.
Dealul Silagiului are o expunere ideală la soare, cu pante în direcția sudică și vestică, pe care soarele le mângâie de-a lungul întregii zile, pante care au o varietate mare de tipuri de sol, de la brun roșcat de pădure, până la sol cu conținut ridicat de oxizi de fier – perfect pentru vinurile roșii – toate pe o rocă de bază calcaroasă – perfect pentru cultivarea excelentă a viței de vie.
De unde vine numele Aramic? S-au utilizat primele litere ale numelor membrilor familiei Crăciunescu: Adam, Mihaela, Ioana, Cosmin, și a fost adăugată particula ”ra”. Fascinant este că cercetările arheologice au demonstrat că în zăcămintele de sub dealurile Silagiu se află o calotă de piatră biodegradabilă, dar și aramă, dar atunci când a fost dat numele de Aramic, fondatorii cramei nu au știut de acest amănunt.
”Eu am descoperit această minunată podgorie de pe dealurile Silagiului din întâmplare. Pe mine mă preocupau degustările de vinuri și am o pasiune veche pentru vinuri. Astfel, am aflat că viile de la Buziaș erau vânduse la licitație. Am reușit astfel să luăm și noi câteva hectare de vie veche fără reconversie care se afla pe domeniile statului. Am luat investiția și am concesionat terenul apoi am promovat proiectul de reconversie a viei. Am avut și momente când am crezut că nu vom reușit să ducem la bun sfârșit proiectul nostru. Totuși am trecut peste dificultăți”, a mărturisit Crăciunescu.
În proprietatea Cramei Aramic se află 46 de ha de viță de vie cu opt soiuri, dintre care patru albe: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Albă și Muscat Ottonel, și patru roșii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir și Fetească Neagră. Vinul este valorificat prin magazinele de specialitate și sistemul horeca.
Construită în 2015 cu ajutorul fondurilor europene, crama are o capacitate de 200.000 litri. La Crama Aramic culesul strugurilor se realizează manual, crama deține propria linie de îmbuteliere, totul este nou, modern, din inox, rezervoarele sunt controlate din punct de vedere termic și, în viitor, urmează să fie înființată și o sală dotată cu baricuri de stejar, pentru maturare.
Crama Aramic are deschis un magazine propriu de desfacere a vinurilor, la Timișoara, în zona Pieței Traian, pe strada Ecaterina Teodoroiu nr. 13, dar este prezentă cu produsele sale excelente în toate magazinurile de vinuri.
Aici consumatorul va găsi toată gama de vinuri pe care o produce Crama Aramic. Este vorba de 14 vinuri obțiunute din 8 soiuri de struguri: 4 albe și 4 roșii. Este o diversitate mare și fiecare consumator poate să își aleagă vinul pe care îl preferă, la prețuri pentru toate buzunarele.
”Îi asigurăm pe timișoreni și pe bănățeni în general că vinurile produse de Aramic sunt foarte bune și le pot consuma cu mare încredere, mai ales că sunt locale, autohtone, produse din struguri obținuți din via noastră de la Buziaș, din zona Silagiu.
Sunt vinuri produse pentru gusturile tuturor, sigure și de foarte bună calitate, iar relația preț calitate este reală. Noi facem vinuri numai din producție proprie. Nu achiziționăm struguri din alte surse. În plus avem vinuri care au obținut multe premii”, a mai spus Crăciunescu.
Crama Aramic reușește să producă vinuri foarte bune din soiuri pure și s-a remarcat în ultimii doi ani și prin cupaje realizate atât din vinurile albe, cât și din vinurile roșiii.
Remarcăm Colonada și Alb de Silagiu, care sunt accesate foarte bine de consumatori. La vinuri roșii există cupajul Fetească neagră, Merlot cu Cabernet Sauvignon care este foarte apreciat.
Medalii: Medalie de Aur, cu Muscat Ottonel demisec 2015, la Vinofest 2016, Vrsac, Serbia, unde au fost premiate și vinurile Roze, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir. Medalie de Aur, cu Fetească Albă 2018, la Competiția Internațională Vinarium din 2019.
Medalie de Argint, cu Roșu de Silagi 2018, la Competiția Internațională Vinarium din 2020. Medalie de Aur, cu Roșu și Alb de Silagi, la Competiția Internațională Vinarium din 2021.
Crama Aramic dispune de o sală de evenimente, cu o capacitate de 50-100 de persoane, care are ca atracție principală o terasă de sticlă, cu priveliște panoramică către podgorie. ”Acest detaliu va da o notă unică evenimentului, tranformându-l într-unul memorabil pentru toți invitații. Pentru evenimente corporate, dispunem de o sală de conferințe. Pentru evenimente și pachete personalizate, vă rugăm să ne contactați”, îndeamnă Adam Crăciunescu.
Comentarii
comentarii
