Acasă Actualitate Atenționare FALT: ”Parlamentarii nu prea sunt lăsați să facă legi sau să...

Atenționare FALT: ”Parlamentarii nu prea sunt lăsați să facă legi sau să le îmbunătățească și sunt mereu de acord cu executivul, lucru foarte grav”

DISTRIBUIȚI

Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara (FALT) atrage atenția asupra stadiului în care se află discuția de la grupul de lucru, format la Comisia de Administrație publică și amenajarea teritoriului a Camerei Deputaților.

FALT este o organizație neguvernamentală care reprezintă interesele a peste 3.547 de asociații de locatari-proprietari din Timișoara, membră a Ligii HABITAT România

FALT a explicat că, la solicitarea Ligii HABITAT România, din care face parte și FALT, s-a constituit un grup de lucru din parlamentarii de la fiecare grup parlamentar. Participă reprezentanți din partea Ligii HABITAT România, Mihai Mereuță, în calitate de președinte și Petru Olariu, în calitate de prim-vicepreședinte.

Grupul de lucru a avut două întâlniri foarte scurte în anul 2020 și, ca atare nu a putut dezbate modificările propuse prin cele trei proiecte de modificare a Legii nr. 196/2018, privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cele trei proiecte sunt depuse de PSD, USR și PNL și au fost trecute tacit de Senat. S-a încercat punerea lor pe ordinea de zi, dar la solicitarea noastră, adresată domnului Alfred Simonis, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi, întrucât nu urma să se îmbunătățească mai nimic – atenționează FALT.

În toamna anului 2020 din cauza alegerilor nu s-a mai ținut întâlnirea Grupului de lucru. În anul 2021 s-au reluat întâlnirile grupului de lucru, în datele de 24.03.2021, 31.03.2021, 14.04.2021, 19.05.2021, 26.05.2021, dar fără rezultate semnificative.

În noua sesiune parlamentară, în data de 08.09.2021 a avut loc prima întâlnire a Grupului de lucru, întâlnire la care reprezentanții Ligii HABITAT România nu au participat, din cauză că nu au fost anunțați din timp.

”Spre surprinderea noastră, în data de 08.09.2021 nu s-au făcut modificările cerute, cu mici excepții acolo unde nu erau modificări de fond. A urmat o altă întâlnire în data de 22.09 2021, timp de doar două ore, timp insuficient pentru a putea progresa în modificarea legii și a se aduce îmbunătățirile necesare.

La aceasta întâlnire am fost invitați să participăm și am participat cu speranța că participarea noastră îi va face pe parlamentari să se aplece mai mult asupra problemelor pe care le are legea”, a explicat Petru Olariu, împuternicitul FALT, marți 1 martie 2022.

Au mai urmat alte două întâlniri la data de 11.10.2021 și 18.10.2021 care nici ele nu au rezolvat decât într-o mică măsură propunerile solicitate de noi și prevederile proiectelor depuse de PSD și USR. În acest an s-au reluat discuțiile de la Grup în data de 07.02.2022,14.02.2022 și 21.02.2022 fără prea multe rezolvări, doar câteva articole s-au discutat, iar altele foarte importante nu au fost înțelese. De exemplu, predarea documentației, arhiva.

Următoarea întâlnire era programată în data de 28.02.2022, dar ni s-a transmis ca nu se mai ține întru-cât reprezentantul Guvernului nu poate participa, ca și când Guvernul nu ar avea pregătită o altă persoană care sa îl înlocuiască, iar parlamentarii din Grupul de lucru, se observă ca nu pot lua decizii decât dacă este prezent reprezentantul Guvernului. Cu toate acestea în data de 21, s-a făcut apel din partea parlamentarilor din grupul de lucru să ne mobilizăm astfel încât să parcurgem toate articolele din proiectele de modificare, pentru ca propunerea legislativă să poată intra spre aprobare în Parlament în această sesiune.

FALT prezintă un rezumat cu ce s-a dorit a se modifica la Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, prin proiectele depuse de USR, PSD, PNL și ce s-a acceptat de către parlamentarii membrii ai grupului de lucru. ”Am solicitat și arătat unele probleme care trebuie corectate”, susține Petru Olariu.

  1. Corectarea definiției de proprietar întru-cât este greșită, pentru că, în foarte puține cazuri o persoană deține singură un apartament, ci în cele mai multe cazuri o cotă de ½ soțul și o cotă de ½ soția, ori în lege se spune „proprietar din condominiu/proprietar – persoana fizică sau juridică, titular al unui drept de proprietate asupra a cel puțin o unitate de proprietate imobiliară dintr-un condominiu”, deci pentru a deține o unitate de proprietate imobiliară, trebuie să deții singur apartamentul și cota parte indiviză. Această precizare din lege este absurdă, iar parlamentarii până la ora actuală nu au fost de acord cu modificarea, care nu ar presupune multă bătaie de cap, ci doar ar face-o aplicabilă.
  2. În lege e vorba despre asociațiile de proprietari înființate în baza Legii nr. 196/2018, dar nu se spune ce se întâmplă cu asociațiile înființate anterior, corect era să spună „înființate conform legii”.
  3. Legea ne obligă ca la orice vânzare, asociația să depună dosar la instanță pentru înscrierea noului proprietar în asociație, prevedere absurdă, ar complica activitatea asociației și a instanței judecătorești, nici aici nu au fost în stare să simplifice legea.
  4. Legea prevede maxim 5 persoane în Comitetul Executiv, ori la asociații mari cu multe scări, proprietarii doresc ca din fiecare scară să fie un membru, nici propunerea de a permite mai mulți membrii pentru aceste situații nu a fost acceptată.
  5. Referitor la Comitetul Executiv, legea prevede că acesta are următoarele atribuții: „r) notifică instituțiilor publice abilitate cazurile în care există suspiciuni de încălcare a prevederilor legale în vigoare”, ceea ce ne obligă să fim reclamagii, cu toate că nu era necesar, întru-cât legea penală obligă pe orice persoană dacă are cunoștință de o faptă penală să anunțe Parchetul. Nici aici nu au înțeles că nu e necesară o astfel de prevedere.
  6. Referitor la deciziile Comitetului Executiv, în propunerea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), de la Grupul de Lucru se precizează că deciziile Comitetului Executiv se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor și face practic imposibilă activitatea Comitetului Executiv. Sintagma „votul”, înseamnă că toți cei trei membrii prezenți din cinci câți are comitetul să voteze la fel pentru ca o decizie să fie valabilă. Aici, deși au înțeles că nu e în regulă, nu au modificat nimic. Este foarte greu să ai prezenți 5 membrii, conform legii prin participarea a trei membrii ai Comitetului Executiv, se poate ține ședința Comitetului Executiv.
  7. Deși este o Ordonanță de urgență nr. 97/2005, o ordonanță specială pe acest domeniu, care prevede că asociațiile de proprietari hotărăsc cine completează cartea de imobil, nu s-a dorit modificarea Legii 196/2018, care prevede obligația președintelui, contrar acestei ordonanțe.
  8. Legea prevede că în cazul modificării cadrului legislativ se convoacă o adunare generală pentru modificarea acordului de asociere și a regulamentului condominiului, ori în practică pot fi modificări nesemnificative și am propus să se precizeze „dacă e cazul”, dar nu au acceptat nici măcar acest lucru.
  9. Referitor la cenzor, în lege spune că, dacă adunarea generală hotărăște ca cenzorul să depună o garanție, aceasta nu poate să fie mai mică decât media anuală a totalului cheltuielilor lunare ale asociației de proprietari.

Prevedere absurdă cine e dispus la garanție și să mai și scoată din buzunar câteva zeci de mii de lei, mai ales, la asociațiile mari și să nu poți să îți retragi această garanție, chiar dacă nu mai ești cenzor, decât după ce adunarea generală a hotărât descărcarea de gestiune.

Mai mult, legea prevede că dacă este deficit în gestiune, asociația poate retrage din contul cenzorului cuantumul minusului în gestiune, ori nu el are gestiunea ci administratorul care gestionează fondurile asociației. În aceste condiții, ne punem întrebarea cine mai dorește să fie cenzor.

Au trecut peste acest articol fără să facă vreo modificare, deși la alt articol referitor la garanția administratorului au precizat că doar instanța este cea care dă dreptul sau nu asociației de a retrage din garanție.

Referitor la studiile cenzorului, acum legea prevede „studii superioare în domeniul economic sau juridic”, am propus să se scoată studiile juridice și să se adauge studii superioare în orice domeniu. Au scos studiile juridice dar nu au fost de acord să se precizeze clar fără a putea fi interpretări, completarea cu studii superioare în orice domeniu, dar au spus că nu e necesar că se înțelege; vom vedea în viitor ce înțeleg instanțele din diferite județe.

  1. Referitor la activitatea administratorului de a negocia contractele cu furnizorii, s-a cerut să se elimine această prevedere întru-cât nici nu ar avea posibilitatea, întru-cât contractele sunt ferme aprobate de autoritățile de reglementare sau locale, și în plus, s-ar putea ca administratorii să negocieze în defavoarea asociațiilor; dar nu au considerat că e necesar anularea acestei prevederi.

Această prevedere a creat probleme și unor companii care furnizează servicii publice reglementate prin faptul că unele asociații au mers să negocieze niște contracte care nu se pot negocia, fiind contracte- cadru; și în plus adoptate de Consiliul Local.

Deși s-a propus să se prevadă ce fel de contracte se pot negocia și care nu se pot negocia, nu s-a rezolvat nimic pentru că reprezentantul MDLPA nu a fost de acord.

  1. Am arătat că atestatul pentru administrator nu mai este necesar, arătând că doar în legea veche nr. 230/2007 era prevăzut pentru că atunci nu se solicita un curs pentru a obține atestatul, ci se dădea un examen la Primărie, întru-cât s-a recunoscut că atestatul este o ingerință politică, în noua Lege nr. 196/2018 s-a modificat și s-au prevăzut doar trei condiții pentru obținerea atestatului: curs de calificare, cazier judiciar, cazier fiscal.

Aceste condiții dacă erau îndeplinite, Primăria era obligată să emită atestatul.

Aici și deputații din grup au arătat că nu e necesar acest atestat și că doar încurcă Primăriile și s-a hotărât la grup că cele trei documente se prezintă asociației de proprietari atunci când se încheie contractul de administrare.

Aici trebuie să precizăm că toți deputații din grup de la partidele prezente au votat pentru anularea atestatului.

Spre surprinderea noastră, ulterior, reprezentatul Ministerului a venit cu o aberație nouă, adică un certificat de administrator, fără a preciza nimic și în aceste condiții, nu știm cum va arăta acest articol pentru că nu s-a mai reluat discuția pe acest articol.

  1. În lege se prevede că „administratorul este obligat să folosească pentru plățile curente și pentru încasări contul curent al asociației prevăzut la art. 20 alin. (1), la care au acces pentru informare, în condițiile art. 2.1842.190 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, toți proprietarii. În acest cont sunt vărsate, în termen de 24 de ore de la primirea acestora, toate sumele sau valorile primite în numele sau în contul asociației”; ceea ce înseamnă că un administrator nu poate face nici o plată în numerar cu excepția celor 1000 de lei pentru cheltuieli neprevăzute.

La alt articol în lege, se prevede că administratorul nu poate utiliza în niciun fel fondurile asociației, fără hotărârea scrisă a adunării generale sau a deciziei comitetului executiv; ceea ce înseamnă că un administrator nu poate face plăți din fondul de rulment de nici un fel, decât cu aprobarea Adunării generale sau a Comitetului Executiv, deși acesta este scopul fondului de rulment; pentru a putea plăti facturile de utilități la termen până se încasează cheltuielile comune și în situațiile când sunt restanțieri.

Aici, spre surprinderea noastră au spus că această prevedere din lege, deși este foarte clar restrictivă, nu e necesar acordul Adunării Generale sau a Comitetului Executiv.

  1. Am arătat că în România și în UE nu mai este plafon de casă de când am intrat în UE și că referitor la plăți și numerar se respectă regulamentul de la BNR și prevederile de la ANAF, ori în legea 196/2018 este plafon de casă de 1000 lei.

Acum, reprezentantul Ministerului a venit și a schimbat denumirea din „plafon de casă” în „cheltuieli neprevăzute în cuantum de 1000 lei”.

După lungi dezbateri și deputații au fost de acord cu cele prezentate și au lăsat la latitudinea asociațiilor să stabilească sau nu un plafon de casă conform prevederilor legale. Din păcate, plafonul de casă este admis numai pentru cheltuieli neprevăzute si se interzice în continuare plata în numerar pentru celelalte cheltuieli.

Reprezentantul Ministerului a avut o atitudine de stăpân pe banii noștri și a spus că tot ce s-a dorit în lege, adică interzicea plăților în numerar, acum s-a propus anularea.

Nu înțelegem de ce reprezentantul Ministerului are această poziție ca și când ar lucra pentru bănci și nu pentru a ajuta cetățenii. Asociațiile și cetățenii pot să hotărască ce e mai bine pentru ei, plata prin bancă pentru anumite cazuri sau în numerar în alte situații, spre exemplu la casieriile furnizorului sau prin alte mijloace moderne care au apărut acum (PayPoint etc.). Sunt de exemplu, facturile pentru curentul pe casa scării de câțiva lei unde asociațiile dacă plătesc prin bancă, presupune comisioane și timp pierdut. Știm că băncile vor cât mai mulți bani în numerar de la populație, fără a oferi o dobândă, decât una derizorie, e urmărit doar profitul, dar asta nu dă dreptul reprezentantului Ministerului să se comporte așa.

FALT mai observă că în anul 2020 în două întâlniri consecutive s-a încercat să se discute de la art. 1 până la art. 30 din proiectele de legi, dar în fapt s-a discutat foarte fugitiv pe unele din ele fără a analiza măcar un articol în amănunțire.

Deși nu s-a ajuns să se discute proiectele de lege de modificare în anul 2020 totuși în sesiunea de prelungire din vara acelui an, s-a încercat și s-a pus pe ordinea de zi de două ori aceste proiecte de lege fără a avea analizele necesare și care ar fi făcut să nu se accepte modificările propuse, fapt pentru care am solicitat domnului deputat Alfred Simonis scoaterea de pe ordinea de zi, fapt ce a permis în anul 2021 discutarea pe articole.

Acum se vede câtă dreptate am avut la acel moment pentru că de atunci până în luna octombrie nu s-a reușit discutarea decât de la art. 31 până la art. 67 inclusiv.

Se observă că în anul 2021 în 8 întâlnituri s-au discutat abia 36 de articole și constatăm că în anul 2020 au vrut să omoare aceste proiecte de îmbunătățire a legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

”Din aceste motive am considerat necesar să ne adresăm atât partidelor politice cât și domnilor deputați să arătăm ce se întâmplă la grupul de lucru unde, domnii deputați care reprezintă partidele care i-au trimis la acest grup, nu susțin ferm propriile propuneri de proiecte ale partidelor lor, când ei de fapt, acest rol îl au acolo, de a susține proiectele depuse de partidul lor.

Acum, ne punem întrebarea dacă atunci când au depus proiectele, atunci când în scris ne-au confirmat fiecare în parte că susțin propunerile, mai ales că există un aviz favorabil de la Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social, au fost cu bune intenții sau doar au vrut să scape de noi. Timpul va confirma realitatea.

Așteptăm să vedem și poziția reprezentanților partidelor celor la care ne-am adresat recent.

Cam până pe aici s-a ajuns cu discuțiile de la Grupul de lucru și o să revenim pe parcurs în funcție de cum evoluează discuțiile, mai ales acum după criza politică.

Din păcate la grupul de lucru ne-am trezit cu persoane care nu reprezintă pe nimeni decât pe ele însele.

De exemplu, un expert contabil și o firmă de administrare din București, despre care nu știm care a fost raționamentul pentru acceptarea lor, atât timp cât la grup este o participare restrânsă. Liga HABITAT România, asociație cu peste 15 000 de asociații de proprietari în toată țara, a fost acceptată cu două persoane.

În concluzie, putem afirma că parlamentarii votați de către cetățeni nu prea sunt lăsați să facă legi sau să îmbunătățească legi și sunt mereu de acord doar cu ce e de acord executivul prin reprezentantul Ministerului Dezvoltării, lucru foarte grav”, a conchis Petru Olariu, împuternicitul FALT, marți 1 martie 2022.

 

 

Comentarii

comentarii