Fostul prefect de Timiş, actual inspector guvernamental, acuză municipalitatea de pe Bega. Ovidiu Drăgănescu susţine că programul de reabilitare al clădirilor istorice are mari sincope. Asta pentru ca primăria reabilitează clădirile care nu sunt încărcate de… istorie. În acest timp, fosta reşedinţă în care a locuit Eugeniu de Savoya a fost dată uitării.
Unde e confuzia?
Reprezentanţii municipalităţii zâmbesc… cu gura până la urechi.
Ei susţin că fostul prefect nu mai este demult la curent cu problemele urbei şi face o gravă confuzie…
Asta pentru că obiectivul adus în discuţie de fostul reprezentant al guvernului în teritoriu face parte din cetatea oraşului şi se află în programul de reabilitare al clădirilor istorice din Timişoara.
Reprezentanţii Primăriei Timişoara spun că în oraş există peste zece mii de clădiri care au o istorie bogată şi ar trebui să intre în acest program.
Lipsa banilor îi determină, însă, să reabiliteze, în prima fază, doar clădirile care se află pe locul vechii cetăţi a oraşului.
Un strop de istorie…
Clădirea despre care este vorba a fost zidită pe locul unde a fost cândva poarta Forforosa din vechea cetate turcească, prin care a intrat Eugeniu de Savoya, la 13 octombrie 1716, în cetatea Timişoarei, recuperată de la turci.
După organizarea noului sistem de apărare austriac, poarta cădea în interiorul cetăţii.
Pentru ca să nu dispară amintirea acestor evenimente, ea a fost zidită în clădirea construită pe locul vechilor şanţuri turceşti. Clădirea a fost folosită de către comunitatea evreilor drept casă de rugăciune.
În urma unei sistematizări, clădirea a fost demolată în 1817, împreună cu poarta Forforosa.
Pe noua clădire cu etaj, construită în acel loc, s-a pictat, deasupra uşii de la intrare, vechea poartă Forforosa, prin care a intrat Eugeniu de Savoya în Timişoara.
