Săptămâna trecută, un subiect interesant dar deopotrivă şi important s-a bucurat de o mare acoperire în presa din Statele Unite ale Americii, având în vedere că aduce în atenţia publicului problema conflictelor de interese şi necesitatea existenţei unor reguli de etică destinate judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, dar şi pentru că punctează libertatea de exprimare a judecătorilor şi a jurnaliştilor.
Avocata timişoreancă Lavinia Tec, conferenţiar UVT, relatează că săptămâna trecută, Justin Elliott şi Josh Kaplan, reporteri la ProPublica, au trimis un email către Patricia McCabe, purtătorul de cuvânt al Curţii Supreme a SUA, cu întrebări adresate judecătorului conservator Samuel Alito despre călătoria sa la pescuit în Alaska alături de miliardarul Paul Singer, proprietar al unor fonduri speculative.
“Jurnaliştii pregăteau un articol despre investigaţia efectuată şi pentru acurateţea informaţiilor aşteptau răspunsurile judecătorului Alito până a doua zi (…). Desigur, nu ar fi fost de interes nici călătoria privată, pe care a efectuat-o judecătorul Alito cu 15 ani în urmă şi nici felul de peşte şi soiul de vin consumate la o cabană de lux din Alaska, dacă organizaţiile finanţate sau companiile deţinute de miliardarul conservator Paul Singer nu ar fi fost implicate în litigii care au ajuns la Curtea Supremă de Justiţie şi dacă judecătorul Alito nu ar fi fost membru în complet”, arată Lavinia Tec, într-o postare pe facebook.
Jurnaliştii americani au descoperit mai multe articole în New York Times şi The Financial Times care vizau litigiile în care Paul Singer era direct sau indirect interesat, în joc fiind vorba despre transferuri financiare şi despăgubiri de 2,4 miliarde de dolari în care era implicată şi o firmă deţinută de Paul Singer.
Jurnaliştii de la ProPublica au descoperit că în 2008, Alito se afla în Alaska “la o cabană de pescuit de lux care percepea peste 1.000 de dolari pe zi”, iar după ce a prins un somon regal aproape de dimensiunea piciorului său, Alito a făcut o poză alături de miliardarul Paul Singer, proprietar de fonduri speculative “care a cerut în repetate rânduri Curţii Supreme să se pronunţe în favoarea lui în disputele de afaceri cu mize mari”. De asemenea, costurile de zbor au fost enorme.
Desigur, presa nu a tăcut, iar judecătorul Alito îşi exprima amărăciunea faţă de atacurile din presă la adresa Curţii Supreme de Justiţie.
“Disputa dintre un judecător de la Curtea Supremă a SUA, susţinut de Wall Street Journal, şi ProPublica a atras imediat atât atenţia presei cât şi profesorilor de etică. (…). Cert este că judecătorul Alito a ales o strategie pe care jurnaliştii ProPublica nu au anticipat-o, deşi ar fi trebuit să o facă. La întrebările jurnaliştilor de la ProPublica, judecătorul Alito, prin purtătorul de cuvânt al Curţii Supreme a SUA, a răspuns cu o întrebare: când se va publica articolul? Iar răspunsurile le-a publicat sub forma unei apărări şi a unui atac într-un eseu in WSJ în loc să le trimită la ProPublica pentru articolul lor. Practic, judecătorul Alito le-a desfiinţat întrebările înainte ca acestea să fie dezvăluite publicului”, adaugă avocata Lavinia Tec.
Desigur, libertatea de exprimare primează, nu conflictul de interese, întrucât nu există reguli clare în acest sens. Judecătorul Alito de la Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Unite ale Americii s-a judecat şi apărat în același timp. Şi a făcut-o în afara sălii de judecată. Pe paginile unui celebru cotidian.
În 25 aprilie, preşedintele Curţii Supreme a SUA, judecătorul John Roberts, a trimis Comisiei Juridice din Senat o Declaraţie privind principiile şi practicile etice, semnată de toţi cei nouă judecători, referitoare la dezvăluirea conflictelor de interese, abţinere şi recuzare – încheie avocat conf. univ. dr. Lavinia Tec
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timişoara.
