Miercuri, 14 aprilie, avocații din Baroul Timiș, în frunte cu decanul Sergiu Stănilă, s-au strâns în fața Tribunalului Timiș pentru a se arăta nemulțumiți de decizia dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Ferma Băneasa”, în mod special de condamnarea la executarea unei pedepse cu închisoarea pentru avocatul Robert Mihăiță Roșu. Acțiunea, potrivit decanului, nu poate fi numită „protest”, ci „o mișcare de apărare a principiilor care guvernează procesul judiciar”.
Avocații prezenți, în număr de aproximativ 30, au venit echipați și cu pancarte, afișând mesaje de genul: „Respect pentru apărare și egalitate de arme”, „Dreptul la apărare e garanția democrației”, „Avocatul nu poate fi delator”, „Avocatul nu răspunde penal pentru apărările făcute” sau „Oricine are dreptul la apărare”. Toate pancartele conțineau „#ApărareaApărării”.
Reamintim, în dosarul „Ferma Băneasa”, avocatul Robert Roșu a primit cinci ani de închisoare, printr-o sentință pronunțată la mijlocul lunii decembrie 2020. Motivarea acestei decizii a venit de abia la începutul lunii aprilie, în forma unui document de 700 de pagini. Printre altele, se arată că avocații, inclusiv cel condamnat, s-au folosit de hotărâri ale Curții de Apel Brașov dovedite ulterior nelegale, iar judecătorii au considerat că acesta a făcut și alte acțiuni ilegale în cunoștință de cauză. Cauza acestui dosar a fost păgubirea Statutului Român prin acte de proprietate false, în favoarea omului de afaceri Remus Truică, miliardarului israelian Beny Steinmetz și „prințului” Paul al României.
„Am organizat această acțiune pentru apărarea principiilor care guvernează și trebuie să guverneze desfășurarea procesului judiciar și pentru respectarea profesiei de avocat. (…) Este un semnal de alarmă pe care l-am tras, pornind de la pretextul pe care ni l-a dat Înalta Curte de Casație și Justiție prin motivarea absolut halucinante pronunțate în deja celebrul dosar intitulat «Ferma Băneasa»”, a declarat Sergiu Stănilă, decanul Baroului Timiș.
Acesta a mai adăugat: „În primul rând, nu este un protest. În al doilea rând, nu este un protest sau o mișcare la adresa unui judecător anume, a unui complet anume sau a unei instanțe anume. Are legătură strict cu modul în care un judecător a înțeles să denatureze profesia de avocat, să dea de pământ cu toate principiile care guvernează această profesie și procesul judiciar. (…) Nu putem schimba o hotărâre judecătorească definită printr-un protest sau printr-o inițiativă de acest gen”.
Sergiu Stănilă a explicat că, începând din 2017, cel puțin teoretic, avocatul este „partener indispensabil al justiției”. Alte aspecte care arată că „acest precedent este periculos pentru desfășurarea profesiei de avocat în siguranță”, în opinia acestuia, sunt faptul că cei doi avocați condamnați la închisoare, unul cu suspendare, ar fi respectat de fapt statutul profesiei de avocat, așa cum este menționat în Legea 51/1995. În plus, decanul Baroului Timiș atrage atenția că judecătorii care au dat hotărâri ulterior apreciate ca nelegale, folosite în cadrul procesului de avocatul condamnat la închisoare, nu au răspuns în fața justiției.
„La Institutul Național al Magistraturii nu se predau niciun fel de cursuri despre Legea 51/1995, despre statutul profesiei de avocat. Judecătorii nu înțeleg conținutul acestor acte normative sau le ignoră. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, o situație absolut halucinantă: s-a stabilit prin administrarea unei probe testimoniale, anume prin declarațiile date de judecătorii care au pronunțat hotărâri judecătorești definitive, s-a stabilit că aceste hotărâri sunt nelegale. Mă întreb dacă acceptăm această teză, repet, absolut halucinantă: că judecătorul care pronunță o hotărâre apreciată ca fiind nelegală nu răspunde, dar avocatul care o folosește, da? Este cel puțin o discriminare profesională”.
Prezentăm și apelul lansat cu această ocazie de Baroul Timiș și Uniunea Națională a Barourilor din România către conducătorii instanțelor de judecată din județ:
Domnului Președinte al Curții de Apel Timișoara
Domnului Președinte al Tribunalului Timiș
Doamnei Președinte a Judecătoriei Timișoara
Domnului Președinte al Judecătoriei Lugoj
Domnului Președinte al Judecătoriei Sânnicolau Mare
Doamnei Președinte a Judecătoriei Deta
Doamnei Președinte a Judecătoriei Făget
Stimate Doamne,
Stimați Domni,
Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Timiș solicită respectarea standardelor recunoscute național și internațional privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat.
Poziția noastră este determinată de unele teze desprinse din considerentele deciziei în dosarul „Ferma Băneasa” și care, dacă ar fi generalizate ca precedent judiciar, ar putea deveni sistemice, cu efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justiției și a statului de drept.
Principalele aspecte care au dus la o justificată nemulțumire și au indus temeri grave în rândurile avocaților, constau în: identificarea acestora cu clienții lor; atragerea răspunderii penale pentru susținerea de către avocat a unor teze juridice apreciate de acuzare ca fiind incorecte; audierea avocaților în dosarele clienților și folosirea acestor declarații de martor ca probe în dosar; audierea judecătorilor în calitate de martori în legătură cu propriile hotărâri, ignorarea autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, cu consecința creării unei stări de insecuritate gravă cu privire la utilizarea în raporturile juridice a respectivelor hotărâri. Astfel, activități de consiliere și reprezentare a clientului, precum cele de redactare sau încheiere a contractelor, notificări, reprezentarea în fața autorităților, întâlniri cu clienții, participare la consilii de administrație sunt aduse ca probe într-un dosar penal, ca acte de autorat pentru constituire de grup infracțional organizat sau ca acte de complicitate la abuz în serviciu. Or, întotdeauna a fost clar că acestea nu intră în sfera penală prin ele însele și nici prin simpla asociere prezumtivă cu scopurile urmărite de client, ci constituie doar acte de exercițiu normal al profesiei de avocat.
Din păcate, din motivarea deciziei instanței în dosarul „Ferma Băneasa”, dincolo de aspectele factuale particulare speței, răzbat idei care tind să relativizeze și să repună în discuție aspecte pe care le-am considerat dintotdeauna ca fiind acceptate în legătură cu rolul avocatului. Un dosar are șanse de câștig sau pierdere și orice om are dreptul la apărare, fie el și infractor. Un avocat poate susține opinii controversate sau chiar greșite din punct de vedere juridic, fără teamă că ar putea fi urmărit penal, cu atât mai mult atunci când acestea se întemeiază pe hotărâri judecătorești și irevocabile. Un avocat nu poate fi sancționat că nu a depus la dosar acte potrivnice interesului juridic al clientului. Onorariul de succes al avocatului este practicat de când lumea, fără a fi considerat beneficiu ilegal sau că interesul avocatului în recuperarea acestuia ar putea avea conotațiile unei activități nelegitime. Un raport de due dilligence nu poate fi folosit ca probă împotriva avocatului, pentru a dovedi că acesta ar fi știut că dosarul are anumite puncte vulnerabile. Este de natura unui astfel de document să arate șansele de câștig sau de pierdere ale cauzei, dar existența rezervelor față de șansele de câștig nu a fost concepută vreodată ca putând sta la baza unui acuzații împotriva avocaților, în sensul că știau sau că ar fi trebuit să știe că un client n-ar avea dreptate în opinia acuzării.
Nu în ultimul rând, garantarea siguranței avocaților, împreună cu ceilalți participanți la procedurile judiciare (inclusiv judecători, anchetatori și procurori), în exercitarea activităților lor profesionale sunt chestiuni clasice, recunoscute dintotdeauna în cadrul sistemului judiciar, de către toți participanții.
Prin urmare, o serie de aspecte obișnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracțiuni. De asemenea, aspecte de deontologie profesională au fost transferate în spațiul răspunderii penale. Acestea reclamă urgența clarificării unor probleme din justiție în care principalul perdant este cetățeanul și dreptul său la apărare.
Demersul nostru instituțional nu se îndreaptă împotriva justiției, a instituțiilor autorității judecătorești în plan local sau național, ci are ca scop atenționarea asupra faptului că generalizarea unor viziuni care tind să destabilizeze constantele rolului actorilor în actul de justiție tind să pună în pericol nu numai profesia de avocat, dar și alte profesii juridice iar în cele din urmă chiar sistemul judiciar.
În concluzie, demersul de față are ca obiectiv convocarea dialogului interprofesional pentru conștientizarea tuturor factorilor implicați cu privire la urmările pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor și a rolului avocatului, prin identificarea acestuia cu clientul său, prin impunerea avocatului unor sarcini care nu sunt specifice menirii sale, încălcării secretului profesional precum și repercusiunile nesocotirii autorității de lucru judecat. Consecințele se răsfrâng nu numai asupra profesiei de avocat, ci asupra sistemului de justiție și mai ales asupra cetățeanului, care este privat de dreptul la apărare și de dreptul la un proces echitabil.
Avocat dr. Sergiu I. STĂNILĂ
DECAN
BAROUL TIMIȘ
