Cristian Clipa, conferențiar doctor la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a comentat luni, 23 august, pe rețelele de socializare, o eventuală intenție a Primăriei Timișoara de a crește taxele pentru parcare. Acesta notează că, din moment ce primăria nu oferă îmbunătățiri în privința parcărilor sau alternative viabile pentru timișoreni, o asemenea hotărâre de consiliu local ar putea fi anulată în instanță.
Discuțiile pe rețelele de socializare în jurul unei presupuse creșteri a taxelor de parcare ar reieși dintr-un studiu de fundamentare publicat săptămâna trecută pe site-ul primăriei. Marți, 24 august, într-o conferință de presă, viceprimarul Ruben Lațcău a spus că acel studiu nu este altceva decât un prim pas în trecerea gestiunii parcărilor de la SDM direct la primărie. Motivul ar fi că societatea nu ar putea, din punct de vedere legal, să construiască parcări „publice”. Cât despre taxarea locurilor de parcare rezidențiale, viceprimarul spune că deja există, în unele zone, abonamente Timpark de acest tip. Pe viitor, doar se ia în calcul extinderea zonelor cuprinse în program.
Primarul Dominic Fritz, pe de altă parte, a cerut răbdare până să fie trase concluzii. Acesta dorește ca prima dată să fie alcătuit un regulament propriu-zis, iar ulterior discuțiile să se desfășoare în jurul acestuia. Totuși, la modul general, ideea lui Fritz ar fi că „trebuie reglementat cine și cum folosește domeniul public”. În momentul de față, sub 20% dintre locurile de parcare din Timișoara sunt în programul Timpark.
Postarea avocatului Cristian Clipa, însă, privește aspecte mai generale legate de parcări, transport public și taxe, motiv pentru care o redăm integral:
„Mă gândesc că o eventuală creștere aberantă și nejustificată a taxelor pentru parcarea autoturismelor proprietate personală, pe raza Municipiului Timișoara, pune o serie întreagă de probleme de drept, în condițiile în care:
(i) rețeaua de transport public (în comun) este departe de a fi una optim funcțională, în sensul integrării ei totale și a asigurării unor servicii specifice, care să-i permită timișoreanului angajat să ajungă de la domiciliul la locul său de muncă, într-un interval de timp rezonabil (calculat în zeci de minute și nu în jumătăți de oră sau chiar în ore întregi);
(ii) taxarea locurilor de parcare nu poate fi nerațională și nu poate ajunge la sume care depășesc – pe lună – venitul minim pe economie;
(iii) municipalitatea încasează deja impozite pe autoturismele proprietatea timișorenilor, astfel că o taxare suplimentară – și nerezonabilă! – a locurilor de parcare, indiferent de zona în care aceste locuri se găsesc, pune în discuție așezarea justă a sarcinilor fiscale, dar și principiul potrivit căruia beneficiarul plătește o taxă pentru un serviciu public și nu pentru simpla utilizare a unei porțiuni din domeniul public, marcată cu var de angajații unei societăți la care Municipiul Timișoara este asociat sau acționar unic;
(iv) o taxare nerezonabilă a locurilor de parcare reprezintă, în sine, o dublă impozitare, care se adaugă taxelor de primă înmatriculare și tuturor sarcinilor fiscale care însoțesc achiziția de carburant (accize și TVA);
(v) în esență, o taxare aberantă a locurilor de parcare, la care municipalitatea (a se citi primarul și consilierii locali!) recurge pentru a majora veniturile bugetare – și numai pentru atingerea acestui scop! – reprezintă un caz clar de deturnare de putere (abuz de drept/simulație în dreptul public), atâta timp cât taxele astfel colectate nu sunt utilizate pentru ameliorarea condițiilor de parcare pe raza Municipiului Timișoara (construirea de edificii dedicate parcării sub- sau supra- terane, redesenarea porțiunilor carosabile, în scopul înmulțirii locurilor de parcare și/sau a îmbunătățirii calității locurilor de parcare deja existente);
(vi) taxarea locurilor de parcare ar trebui să fie un tarif pentru un serviciu public efectiv asigurat;
(vii) taxarea locurilor de parcare trebuie să se facă diferențiat, în funcție de zona orașului în care aceste locuri se găsesc și cu luarea în considerare a celor care au domiciliul în zona pentru care s-a instituit taxa.
În consecință, dacă o astfel de hotărâre va fi adoptată de Onor Consiliul Local al Municipiului Timișoara, atunci – în mod sigur – se va găsi cineva să o atace la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Timiș. Și cred că reclamantul va avea și succes…”.
