Timișorenii consideră, în continuare, că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă orașul este cea a lipsei locurilor de parcare, arată rezultatele Barometrului Calității Vieții în Municipiul Timișoara, prezentate oficial miercuri. De asemenea, remarcăm și continuarea lipsei de interes pentru folosirea bicicletei ca mijloc principal de deplasare, în ciuda strădaniei și insistenței administrației locale de a susține acest mod de a se ajunge dintr-un punct în celălalt al orașului. Totuși, se observă o creștere a interesului pentru transportul public, aceasta în ciuda faptului că scârțâie serios la orar sau respectarea acestuia.
O altă mare problemă ridicată este cea a curățeniei din oraș, ceea ce oferă, cumva, o justificare a deciziei primăriei de a renunța la contractul cu o firmă privată de salubritate și trecerea serviciului în administrarea directă a primăriei, așa cum remarca și Paula Romocean, viceprimar al Timișoarei, prezent la lansarea rezultatelor sondajului realizat de UVT.
Timișorenii consideră că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, nivelul cel mai ridicat de optimism fiind în rândul tinerilor și a femeilor. Nivelul cel mai scăzut de optimism se regăsește în rândul vârstnicilor și a persoanelor cu venituri scăzut, sunt concluziile sondajului. Ponderea celor a căror viață este mai bună și a celor a căror viață este mai dificilă a scăzut, comparativ cu anul trecut, însă se poate observa o creștere a celor pentru care viața a rămas la fel. Timișorenii sunt satisfăcuți în mare parte de calitatea vieții personale pe toate palierele sale, dar se poate observa o scădere a nivelului de satisfacție comparativ cu anul trecut. Timișoreni se arată a fi cei mai satisfăcuți de relația cu familia și de nivelul acestora de educație. În schimb, aceștia se arată mai puțin satisfăcuți de starea financiară și starea de sănătate pe care o au.
O mare problemă a societății timișorene este cea a disponibilității locuințelor. Majoritatea timișorenilor consideră că este destul de greu să găsești o locuință la un preț rezonabil, acest trend păstrându-se în ultimii ani. În același sens, barometrul mai spun și că posibilitatea de a găsi ușor un loc de muncă a scăzut considerabil comparativ cu anul 2023.
Infrastructura orașului, este, de asemenea, în atenția locuitorilor orașului. Timișorenii se arată a fi cei mai mulțumiți față de accesul la magazine și supermarketuri,
iluminatul public și spațiile publice și pietonale, în schimb, aceștia își declară nemulțumirea față de traficul auto, transportului feroviar din Timișoara către alte destinații și starea drumurilor.
Ca și concluzii generale, în privința mobilității, cel mai utilizat mijloc de transport rămâne a fi mașina, urmată de transportul în comun. Cele mai apreciate aspecte ce țin de transportul în comun sunt apropierea de casă și confortul. În schimb, cele mai puțin apreciate rămân a fi respectarea orelor afișate și frecvența cu care circulă, de asemenea, se vorbește și despre lipsa curățeniei din transportul în comun.
Sănătatea este un domeniu unde Timișoara suferă, spun oamenii.
În materie de facilități, timișorenii declară că sunt foarte mulțumiți de universitățile și liceele din oraș. În schimb, aceștia sunt cei mai nemulțumiți de spitalele și clinicile din oraș. Oamenii se declară a fi destul de mulțumiți față de aspectele ce țin de calitatea mediului înconjurător. Mai specific, aceștia sunt în mare parte mulțumiți de liniștea din cartier și calitatea apei de la robinet. Totuși, există diferențe în funcție de cartierul în care locuiesc. La nivel de cartier, principala problemă rămâne a fi lipsa locurilor de parcare, urmată de facilitățile sportive și cele culturale din cartier. În schimb, nivelul cel mai ridicat de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, nivelul de mulțumire față de școlile și grădinițele din cartier.
Doar undeva la zece la sută dintre timișoreni au vreo legătură cu bugetul participativ al orașului. Cel mai probabil și modul ”surogat” în care administrația a decis să promoveze acest mod important de implicare al cetățenilor în viața publică, unul în care municipalitatea pune pe tava votării un număr limitat de domenii care pot primi bani în conformitate cu dorința oamenilor, fac acest exercițiu cetățenesc puțin atractiv. Conform barometrului, cei mai mulți dintre respondenții care au auzit și au participat la campania de bugetare participativă sunt bărbații, cu vârsta cuprinsă între 35-64 de ani, cu studii universitare și cu venit lunar ridicat. Aproape 70 la sută dintre respondenți au spus că nu au auzit niciodată de bugetare participativă, iar puțin peste 90% au spus că nu au participat niciodată la acest proces.
Întrebați care ar fi primul lucru de care s-ar ocupa dacă ar fi primar, cele mai multe răspunsuri s-au îndreptat spre spitale.
În mare parte, timișorenii se consideră toleranți față de alți oameni, familiile tinere cu copii și minoritățile etnice și religioase. La polul opus, gradul de toleranță este cel mai scăzut față de persoanele cu diferite orientări sexuale și refugiații din Ucraina. Cei mai mulți dintre timișoreni consideră că imigranții și refugiații trebuie să învețe limba română, să aibă contact cu restul timișorenilor și să-și mențină tradițiile și cultura din țara de origine. Majoritatea respondenților sunt în cea mai mare parte de acord că imigranții să fie turiști în oraș și mai puțin ca aceștia să devină membrii ai familiei.
Suntem în fața unui nivel mare de nemulțumire față de starea creșelor și grădinițelor din oraș
”La acest nou val de culegere date (operat între noiembrie 2024 și ianuarie 2025), în cadrul proiectului „Barometrul Calitatea Vieții în Timișoara”, demersul a fost realizat prin anchetă sociologică bazată pe chestionar, aplicat în componentă face-to-face și online. Au fost culese 2355 răspunsuri, dintre care 1402 prin aplicare față în față și 953 prin aplicare online.
Autopercepția calității vieții personale este în tendință negativă (în ultimii trei ani) – o caracteristică ce este de obicei puternic influențată de știrile economice naționale.
Suntem în fața unui nivel mare de nemulțumire față de starea creșelor și grădinițelor din oraș.
Deși Timișoara este un pol de creștere și dezvoltare, oraș magnet pentru tinerii din jumătate de țară sau chiar mai mult, totuși și aici sunt pungi de sărăcie relativă și percepție scăzută asupra disponibilităților din piața muncii și calității vieții, mai ales în unele cartiere mărginașe, unde sunt venituri medii scăzute și nivele educaționale mai joase. Intervenția și regenerarea urbană nu trebuie să privească doar infrastructura și calitatea locuirii, ci și microcomunitățile și dezvoltarea, starea socială și comunitară”, spune rectorul UVT Marilen Pirtea.
Comentarii
comentarii
