Proiectul „Smart and Sustainable Energy Consumption” – acronim „SASEC”, e-MS nr.RORS-300, finanțat prin Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, a parcurs o nouă etapă, aceea de initiere a activității de instalare a unor sisteme de monitorizare a calitatii aerului in trei scoli din Timisoara.
Aerul curat este o cerință de bază a vieții. Calitatea aerului din interiorul caselor, birourilor, școlilor, centrelor de zi, clădirilor publice, instituțiilor de îngrijire a sănătății sau a altor clădiri private și publice în care oamenii își petrec o mare parte din viață este un factor esențial al vieții sănătoase și al bunăstării oamenilor.
Substanțele periculoase emise din clădiri, materiale de construcție și echipamente interioare sau datorate activităților umane în interior, cum ar fi arderea combustibililor pentru gătit sau încălzire, duc la o gamă largă de probleme de sănătate și pot fi chiar fatale.
Expunerea interioară la poluanți atmosferici provoacă daune foarte importante sănătății la nivel global – în special în țările în curs de dezvoltare. În ciuda acestui fapt, conștientizarea sănătății publice privind poluarea aerului din interior a rămas în urmă față de cea privind poluarea aerului exterior. Actuala serie de linii directoare privind calitatea aerului interior se concentrează în mod special asupra acestei probleme. Înțelegerea pericolelor acestor substanțe este un prim pas în identificarea acțiunilor necesare pentru a evita și a reduce impactul negativ al acestor poluanți asupra sănătății. Dacă aceste orientări sunt aplicate în mod sensibil ca parte a dezvoltării politicilor, expunerea în interior la poluanții atmosferici ar trebui să scadă și ar trebui să urmeze o reducere semnificativă a efectelor adverse asupra sănătății. Prevenirea efectelor asupra sănătății ale unei calități slabe a aerului interior este necesară în toate regiunile lumii.
Ființele umane au nevoie de o aprovizionare regulată cu hrană și apă și de un aport esențial continuu de aer. Cerințele pentru aer și apă sunt relativ constante (10-20 m3 și respectiv 1-2 litri pe zi). Faptul că toți oamenii ar trebui să aibă acces gratuit la aer și apă de o calitate acceptabilă este un drept fundamental al omului. Recunoscând nevoia oamenilor de aer curat, în 1987, Biroul Regional al OMS pentru Europa a publicat prima ediție a Ghidurilor privind calitatea aerului pentru Europa, care conținea evaluări ale riscului pentru sănătate a 28 de contaminanți chimici ai aerului. În 2000, OMS a publicat o a doua ediție a liniilor directoare și o „actualizare globală” a fost publicată în 2006. A doua ediție s-a concentrat asupra poluanților luați în considerare în prima ediție. Actualizarea globală s-a concentrat asupra unui grup restrâns de poluanți (particule, ozon, dioxid de azot și dioxid de sulf), dar a inclus și capitole care au abordat unele subiecte generale legate de sănătate de importanță pentru domeniul poluării aerului, inclusiv un capitol despre calitatea aerului interior. Orientările OMS privind calitatea aerului au jucat un rol important în furnizarea de informații și îndrumări autorităților de reglementare care lucrează în domeniul poluării aerului. În Europa, orientările sunt acum văzute ca sursa cheie pe care se bazează directiva Comisiei Europene privind calitatea aerului.
Faptul că oamenii sunt expuși poluanților atmosferici atât în aer liber, cât și în interior este evident. La nivel global, oamenii petrec o cantitate tot mai mare de timp în interior. Acolo sunt expuși la poluanții generați în aer liber care pătrund în mediul interior și, de asemenea, la poluanții produși în interior, de exemplu ca urmare a încălzirii spațiilor, a gătitului și a altor activități interioare sau emise din produsele utilizate în interior. De exemplu, s-a observat concentrația ridicată de particule și gaze găsite în interiorul caselor care utilizează combustibil solid, inclusiv biomasă și s-a estimat că expunerea ar putea fi responsabilă pentru aproape 1,6 milioane de decese în fiecare an și aproximativ 3% din povara globală a bolilor. Acesta este un impact uriaș asupra sănătății; într-adevăr, mult mai mare decât cea impusă de expunerea la poluanții atmosferici în aer liber. Lucrările de evaluare a efectelor poluării aerului interior asupra sănătății au rămas în urmă față de poluarea aerului exterior din mai multe motive, inclusiv: faptul că dezvoltarea politicii în domeniul poluării aerului s-a concentrat asupra poluării aerului exterior ca urmare a necesității percepute corect pentru a face față nivelurilor ridicate de poluanți atmosferici în aer liber asociați atât cu fumul de cărbune, cât și cu smogul fotochimic; aplicabilitatea rapidă a standardelor la concentrațiile în aer liber de poluanți ai aerului; fezabilitatea monitorizării concentrațiilor de poluanți ai aerului exterior pe scară largă; accentul epidemiologilor pe definirea coeficienților care leagă concentrațiile în aer liber de poluanți atmosferici cu efectele asupra sănătății; și faptul că comunitățile științifice și politice s-au concentrat asupra impactului asupra sănătății publice a poluării aerului în țările bogate dezvoltate, ignorând în același timp povara mai mare a bolilor cauzate de poluarea aerului din interior din cauza arderii combustibilului solid în lumea în curs de dezvoltare. Întrebări precum: „cum ar putea fi aplicate standardele de calitate a aerului în interior?” au întârziat lucrările la orientările specifice privind calitatea aerului interior..
Sperăm să asistăm școlile în promovarea sănătății elevilor, sintetizând dovezile cu privire la cele mai eficiente abordări ale managementului calității aerului din interior și cu privire la beneficiile acestor acțiuni pentru sănătate. În plus, prin creșterea cunoștințelor disponibile pe această temă, sperăm în timp că aceste schimbări vor încuraja, de asemenea, dezvoltarea politicilor relevante și colaborarea intersectorială necesare pentru asigurarea accesului la aer interior sănătos pentru toată lumea.
Finanțarea proiectului în valoare totală de 852.001,50 EUR, pentru activitățile partenerilor din ambele părți ale frontierei, care urmează să se implementeze până în luna Martie 2021, se realizează în proporție de 85% de către Uniunea Europeană prin Programul Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România–Serbia.
