.jpg)
Ştiam că în dragoste se îngăduie orice. Nu ştiam că şi în politică lucrurile pot merge atât de departe. De miercuri dimineaţa, în urma unei „stăruitoare munci”, PDL Timiş a aruncat pe piaţă mai multe mash-uri (le vedeţi în reportajul nostru), cu textul: „Ciuhandu şi Ostaficiuc îl susţin pe Traian Băsescu”. Cine este din Timişoara, cu bunul-simţ şi cu cel al ridicolului ancorate bine în realitate, o să priceapă imediat că este vorba despre o încercare de mineriadă, în alt fel. De manipulare odioasă, din care cine nu este suficient de bine documentat, înţelege ce… poate! Că Ciuhandu, adică primarul Ciuhandu, despre EL ar fi vorba, fiind şi într-un partid, PNŢ-CD, care, după modelul Miluţ, a virat spre PDL, ar urma să fie, mai nou, nu susţinătorul declarat al lui Crin Antonescu, ci al lui Băsescu. Ce spun oamenii simpli? Păi, dacă aşa scrie, o fi şi adevărat! Manipularea şi marea blasfemie derivă din modul diabolic de folosire a numelui propriu: Ciuhandu. Fiindcă mai este un Ciuhandu, Ovidiu, cum stă scris în cartea sa de identitate, dar el este membru PDL, cunoscut în ograda lui, nu şi publicului larg, pentru un argument simplu: personalitatea sa nu a trecut niciodată de pragul sediului de partid, este şi consilier local, dar nici asta nu l-a ajutat să treacă, cumva, vreodată, de pragul CL, iar la Timişoara publicul larg cunoaşte un Ciuhandu, unul singur, primarul Timişoarei! Aşadar, folosirea numelui de notorietate, prin comparaţie cu altul, identic, dar fără notorietate, se numeşte, în comunicare „trafic imoral de imagine”. Este, de fapt, una dintre cele mai grosolane blasfemii posibil de manipulat în această campanie electorală. O mizerie incalificabilă. Dacă vreun consilier de campanie, vrăjit de prostia făcută, va crede, cumva, că a făcut un gest de creştere a notorietăţii, atunci să ştie că notorietate este şi proasta faimă. Şi bandiţii, şi hoţii, şi teroriştii, (vezi Bin Laden) au notorietate. Şi?
Din păcate, exerciţiul de imagine propus de PDL Timiş este penibil. Păcat.
