Acasă Editorial Boboteaza, Sfântul Ioan, Timișoara…

Boboteaza, Sfântul Ioan, Timișoara…

DISTRIBUIȚI

liaLuna ianuarie este, pentru români, parcă fără sfârșit. Mai ales fără sfârșitul sărbătorilor ce se țin lanț. Nu ieșim bine din  festinul Noului An, apoi încep sărbătorile lunii ianuarie. Numai că, ceea ce se vede din întâlnirile cu prietenii, bucate multe, vin și alte licori, acoperă, parțial, marea semnificație a celor două mari sărbători: Boboteaza (şase ianuarie) și Sfântul Ioan (şapte ianuarie).  Boboteaza, ziua în care se sfințește apa, este și ziua în care Mântuitorul a fost botezat în apa Iordanului. În urmă cu câțiva ani am avut marea bucurie să fiu, cu mai mulți prieteni din Clubul Rotary, la locurile sfinte, la malul Iordanului, acolo unde Iisus Hristos a fost botezat de către Ioan,  cel care este sărbătorit în a doua zi, adică pe şapte ianuarie.

Apa sfințită în şase ianuarie este considerată de creștini cea mai puternic tămăduitoare, ar fi bine să nu ne lipsească din casă, este cel mai fin și mai bun ”medicament” pentru stări neplăcute… Este plină de Duh și orice casă de creștin păstrează, într-un dulap special, o sticlă de apă din ziua Bobotezei. Bunicile noastre știau asta, ne învățau să facem la fel și ar trebui să păstrăm aceste obiceiuri pentru noi și cei dragi… Poveștile copilăriei nu erau lipsite de întâmplări cu personaje importante, remarcate în zilele marilor sărbători. Din păcate, prea multe filme pentru copiii mileniului trei sunt pline de  monștri, transformați, posedați, păstrători ai prea multor mașini infernale, roboți, creierul este mult prea bombardat de informație negativă, gata să pună pe gânduri orice copil, incapabil de a lupta cu atâta rău preconfecționat. Dilemele mileniului trei sunt poveri pentru filosofi, academicieni, fizicieni. Știința este în concurs cu… știința, dar cei mai mari gânditori ai umanității nu l-au putut, vreodată, contesta pe Dumnezeu. Am citit undeva că  acei copii care sunt crescuți într-un spirit religios accentuat ar fi prea sensibili în viață, că-și  caută realitatea în altă parte. Că ar crede în minuni! Dar tocmai asta este frumusețea credinței, să știi că acolo unde omul pune pecetea de ”imposibil”, lucrurile, totuși, se rezolvă, prin grația atingerii lui Dumnezeu, cel care face ca minunile să fie realizabile! Și sunt atâtea exemple! Milioane! Nu există spațiu  suficient pentru  publicarea lungii liste de ”imposibilități” care, totuși, se întâmplă! Timișoara are un nou mitropolit, în persoana IPSS Ioan, de acum ”al Banatului”, după  canonul ortodox. Este o minune faptul că, din primele zile, dorește să afle adevărul despre viața preoților, despre faptele ce au întunecat, în ultimii ani, viața Mitropoliei Banatului, este o minune că poartă o seninătate pe  fața de om al lui Dumnezeu,  care are ceva de oferit…
Să ne bucurăm de Apa Sfințită, de gerul iernii, de prieteni, de oameni care vor să fie… oameni!

Comentarii

comentarii