Tânărul fermier Boldis Szilamer are o poveste de viaţă foarte interesantă. A fost muncitor pe şantiere, vopsitor de biserici în Ungaria, şi, în cele din urmă, a devenit medic veterinar cu fermă mare în Turnu, judeţul Arad.
Cunoaşte patru limbi: română, germană, maghiara şi engleza. S-a înscris la Facultatea de medicină veterinară din cadrul USAMVB Cluj, dar a absolvit-o pe cea de la USAMVB Timişoara.
„Suferă” puiul, „suferă” porcul şi „suferă” laptele
Boldis Szilamer, proprietarul fermei Banat Milch, din Turnu, Arad, atrage atenţia că, în acest moment, cea mai gravă problemă a crescătorilor de vaci o reprezintă preţul laptelui, aflat în scădere accentuată. De la 1,23 lei a scăzut la 1 leu, de la 1 aprilie. „Asta înseamnă începutul sfârşitului pentru un fermier român. Trei sunt probleme grave ale agriculturii actuale: suferă puiul, suferă porcul şi suferă laptele. Ne vom organiza pentru blocarea vămilor. Eu cred că asta ar fi rezolvarea problemei dificile cu care se confruntă crescătorul de vaci de lapte din România. Tot ce este mâncare agroalimentară să nu intre în ţară. Problema este că Ministerul Agriculturii chiar nu face nimic să ne protejeze, când ar putea să impune unele mecanisme în acest sens. Ar trebui să oblige prin lege ca 60 -70% din laptele şi carnea existente în hypermarket-uri să fie produse româneşti. Dacă aşa va continua politica guvernamentală laptele românesc va fi o raritate”, susţine Boldiş.
A pornit de la 30 de juninci
Viaţa de tânăr fermier de succes a lui Boldis a pornit de la un fapt banal, în urmă cu 11 ani. Actuala lui soţie, atunci, doar logodnică, nu a vrut să se mute în Germania, unde el activa ca medic veterinar într-un praxis uriaş cu 60.000 de vaci, 150.000 de porci şi 3.000 de cai, în zona Nuremberg. Soţia lui este medic uman şi a decis să îşi desfăşoare activitatea în ţară, nu a fost atrasă de mirajul Occidentului, aşa cum se întâmplă cu foarte mulţi doctori români. A preferat să facă aici carieră, chiar în Arad, unde a ajuns şef de secţie la spitalul judeţean. Boldis a lucrat în Germania patru ani. Activa într-o echipă de medici veterinari veniţi din mai multe ţări. „Acolo am învăţat adevărata meserie”, spune el. În praxisul veterinar, era cu totul diferit decât ce se face în România. 80% din activităţi însemna prevenţie: vaccinări şi vizite medicale ale animalelor. Fermierii nu lăsau ca vaca să ajungă să se îmbolnăvească. În Germania a învăţat să facă şi operaţii cezariene la vaci. În decembrie, 2004 s-a întors în Arad, iar în 2005, a început construirea fermei Banat Milch, în Turnu. Şi aici a avut noroc. Banii pentru ridicarea fermei au venit de la un neamţ pe care l-a cunoscut în Germania. Acesta l-a împrumutat cu o sumă foarte mare de bani. Astfel, a reuşit să pună bazele fermei la Turnu, la câţiva kilometri de Arad. „Acest neamţ mi-a dat pe încredere o sumă impresionantă de bani, peste jumătate de milion de euro, cu care am construit Banat Milch, dar m-am ajutat accesând şi un proiect Sapard. Totul era la început atunci. Pot spune că eram consultantul firmei de consultanţă. Ei nu ştiau cum arată un grajd, nu existau nici firme care să le construiască. Am făcut pionierat în acea perioadă. Am ridicat grajdul, bazinele de dejecţii, am cumpărat un tractor şi am făcut clădirea pentru birouri. Am luat şi primele 30 de juninci de lapte gestante Holstein Friza din Germania”, îşi aminteşte fermierul.
Ferma a cunoscut o creştere exponenţială
În acest moment, are aproape 100 vaci de lapte, 40 de juninci sunt gestante şi restul până la 200 sunt viţeluşe. Are şi patru angajaţi. Ferma s-a dezvoltat de la sine. A fost o creştere naturală, exponenţială. Cele 30 de vaci au născut alte viţeluşe, care la rândul lor au făcut alte viţeluşe. Viţeluşii erau tăiaţi pentru carne. Din păcate, aici există şi riscuri. Doi ani fermierul trebuie să investească într-o vacă şi, în final, animalul poate să fie un rebut, să moară înainte sau după ce fată. „Avem şi eşecuri, dar nu în procent mare, cam 2%. Dacă vrei să cumperi de pe piaţă o junincă de lapte costă între 1.500 -1.700 euro, dar până o creşti să devină producătoare de lapte cam aceeaşi sumă investeşti în ea. Pe de altă parte, dacă o îngrijeşti tu, îi cunoşti cu exactitate genetica, animalul este obişnuit cu climatul şi cu ferma, nu mai trebuie să parcurgă un proces de adaptare. Flora intestinală, microorganismele din corp sau bolile sunt aceleaşi ca la celelalte vaci din fermă. Nu mai există riscul să aduci diferite boli exotice. Acel hazard biologic nu mai există ca atunci când cumperi animalele din afara fermei”, explică fermierul. De obicei, animalele tinere se confruntă cu boli diareice şi pulmonare, dar acestea sunt tratate foarte eficient cu antibiotice. După ce devin adulte, nu mai apar probleme de sănătate. Doar la fătare, se mai confruntă cu unele maladii. Este vorba de endometrite, mastite sau boli metabolice. Toate sunt uşor tratabile. După ce fată, la 60 de zile, vaca este iarăşi însămânţată artificial. Boldis cumpăra materialul seminal, în paiete, congelat, provenit de la tauri din America, Canada şi Germania. „Împerecherea” se face pe bază de catalog. Se analizează ce atuuri şi ce defecte are vaca şi ce atuuri şi defecte are taurul şi ce se poate corecta: forma ugerului, calitatea laptelui etc. Anul acesta vacile sunt însămânţate cu material seminal provenit de la trei tauri Holstein din Germania, dintre care unul a fost desemnat taurul anului în 2013. „Toţi sunt vârf de lance în Germania”, punctează Boldis.
O vacă produce în medie 8.800 de litri pe an
La Banat Milch, totul este sub controlul oficial al producţiei, ca la carte. La 28 de zile, vin veterinarii inspectori şi recoltează probe de lapte pentru a fi desemnată cantitatea produsă de o vacă Holstein, calitatea, coeficientul de grăsime, de proteină sau numărul de celule somatice, acestea din urmă arătând gradul de sănătate a ugerului. Probele sunt duse la un laborator special la Bucureşti unde sunt analizate. Pe baza rezultatelor se ştie exact ce există în fermă, iar pe baza parametrilor se eliberează şi pedigree-ul vacii. O lactaţie ţine 305 zile. „Pe an am obţinut o medie de 8.800 litri de lapte de la o vacă. Pentru România este un vârf, dar sunt unele ferme, foarte puţine, care obţin peste această cantitate”, spune tânărul fermier arădean. Tot laptele îl dă la Cooperativa TimLactAgro Timiş, condusă de Viorel Hapenciuc, unde şi Boldis este membru. O vacă este mulsă de două ori pe zi. O dată la 6 dimineaţa şi a doua oară, la ora 17 seara. În total, el obţine de la o vacă 29 de kg de lapte pe zi. Fermierul are o sală de muls mecanic, iar laptele intră direct într-o imensă cisternă, într-o igienă desăvârşită. Hrana pentru animale este produsă tot în fermă. Boldis lucrează aproape 100 de ha pe care cultivă cereale şi lucernă, din care face siloz.
