În 19 februarie, va începe la Judecătoria Timișoara un proces împotriva unei grupări periculoase de cămătari, alcătuită din mai multe persoane. Acestea au acționat din anul 2010 până în 2017, în Timișoara, dar și în Suceava. Gruparea a fost urmărită mai mulți ani de DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara, care a solicitat și arestarea preventivă, la domiciliu, a acestora.
Obiectul procesului este o casă foarte scumpă, dar care a fost subevaluată de cămătari la 500.000 euro, de la 1.500.000 euro, și a fost scoasă la licitație, pe strada Beethoven, susține BCCO Timișoara – DIICOT. Creditorul a fost Gavriluță Tuță Martinescu, iar debitorul, Stancu Urian, iar garant ipotecar, Ijac Nicodin Motrescu. În cele din urmă, casa a fost achiziționată de cămătari, pe căile artificiale, cunoscute în aceste tehnici, la suma derizorie de 170.000 euro, se mai arată în ancheta DIICOT. „La ultimul termen din 14.12.2016, casa lui Stancu Urian a fost achiziționată de mai mulți interpuși ai lui Kamal, fapt reieșit și din interceptările telefonice, când Kamal îi trimite la licitație după ce le deschide și le depune acestora bani în cont”, susține DIICOT.
Redăm în continuare sentința din 18 martie 2017, unde procurorii au prezentat modul de acțiune al cămătarilor.
“Prin referatul cu propunere de arestare preventive, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș, în data de 18 martie 2017, Ministerul Public –Parchetul de pe lângă ICCJ –DIICOT, Timișoara, a solicitat dispunerea arestării pe o durată de 30 de zile față de inculpații Martinescu Gavriluță Tuță, Martinescu Vasilică Artur, Martinescu Marioara, Halip Vicuța, Martinescu Lenuța, Martinescu Iliuță Mitică, Adrian Țiriac, Anișoara Pascaniuc, Costea Marcel, precum și luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpatul Adriana Martinescu, pentru 30 de zile.
“În susținerea referatulu,i procurorul a arătat că în perioada 2010 -2017, pe raza Timișoarei, dar și în Suceava s-a constituit un grup infracțional organizat de mari dimensiuni în care au fost implicate aproximativ 30 de persoane care desfășurau activități infracționale, constând în acordarea de împrumuturi de sume de bani, prin contracte “perfectate ad validitate” în conținutul cărora se disimulau dobânzile aferente, iar persoanele împrumutate se obligau să ofere garanții imobiliare solide. În cazul în care persoanele împrumutate nu rambursau debitul contractat, se demara procedura executării silite în regim de urgență. Sumele de bani împrumutate și dobânda percepută erau preluate atât cash, cât și prin virament bancar de către cămătari sau de către persoanele din anturajul acestora. Liderii grupării infracționale foloseau membrii familiei uneori ca interfață la notarul public pentru sumele de bani acordate cu titlu de împrumut sau îi împuterniceau, ulterior, pe aceștia, pentru a iniția procedura executării silite la executorul judecătoresc. Sumele de bani obținute din cămătărie erau investite în achiziționarea bunurilor mobile și imobile, înregistrate pe numele acestora sau pe numele altor persoane din anturajul lor sau din familie”, se arată în sentința din 18 martie 2017.
“În continuare, procurorul a demonstrat că persoanele care s-au împrumutat cu camătă și au garantat aceste sume de bani cu proprietățile pe care le dețineau au fost deposedate de bunurile proprii ajungând în imposibilitatea de a plăti dobânzile percepute de către cămătari din cauza termenelor scurte pe care le impuneau la încheierea contractelor de împrumut. Unii debitorii au locuit, ulterior deposedării, în schimbul unei chirii, în propria lor casă, achitând, lunar, sume cuprinse între 200 și 300 euro. În perioada în care acele persoane au achitat aceste chirii au ajuns să plătească cămătarilor peste 15.000 de euro.
Unele victime, suferind de boli incurabile, fiind fără venituri, au fost puse în situația de a fi executate silit din propriile locuințe pentru că nu au fost în măsură să achite dobânzile percepute de cămătari. Astfel, cămătarii nu le permiteau persoanelor împrumutate să își valorifice singure imobilele la prețul real al pieței pentru a-și achita debitele, refuzând categoric să ridice ipotecile instituite pe numele acestora.
Procurorul a mai arătat că în unele cazuri cămătarii racolau victime pentru a-și renova imobilul. După ce intrau în contact cu victima, îi solicitau acesteia să vadă imobilul. După ce îl “evaluau” îi spuneau victimei că o poate sprijini cu sume de bani și cu firme care să le închirieze imobilul la sume exorbitante de unde cămătarii solicitau comision. După ce convingeau victima, îi comunicau după o perioadă de timp că au găsit firma care să închirieze imobilul, dar pentru a avea câștig de cauză propuneau victimelor să treacă pe numele cămătarilor întreg imobilul pentru a câștiga încrederea celor care doreau să închirieze locuința în cauză. Astfel, prin aceste metode au convins victima să înscrie în CF întreg imobilul pe numele cămătarului imobil cu valoare mare de piață”, au mai susținut procurorii.
“În instanță, s-a mai arătat că membrii clanului Martinescu se ocupau de aranjarea licitațiilor imobilelor părților vătămate, în sensul că demarau licitația la ultimul termen la care licitarea pornea de la 25% din valoarea imobilului. Locuințele erau achiziționate fie prin interpuși, fie prin colaboratori de la care primeau cota parte, după revânzarea imobilelor respective. După identificarea potențialelor victime, cei trei membri “săgeți” le prezentau pe acestea liderilor grupării infracționale, respectiv numiții Martinescu Vasilica Artur și Martinescu Gavriluță Tuță pentru a discuta termenii împrumutului.
Intenția de a înșela părțile vătămate în acordarea de bani cu camătă a fost bine pusă la punct de către membrii grupării, în așa fel încât părțile vătămate să ajungă în faza în care nu mai erau în măsură să achite în termen de împrumut luat, deoarece graficul restituirii împrumutului cu dobânzile aferente era prea mare. După depășirea termenului scadent, părților vătămate le erau impuse relații cu rude ale celor doi lideri ai grupării, care fie îi împuternicesc pe cei doi lideri să încheie acte în numele lor, fie erau convinse să întocmească direct contract de vânzare – cumpărare, pe numele rudelor liderilor grupării, prețul vânzării fiind mult mai mic decât cel real. Pentru ca șocul psihologic să nu fie atât de mare pentru părțile vătămate, liderii grupării lăsau o perioadă de timp părțile vătămate să locuiască în imobilele ce le-au aparținut, însă le percepeau chirii, fără să încheie contract”, mai arată instanța.
Procurorii au mai stabilit următoarele: „Din palierul ”săgeților” care să apară în acte, ca persoane gata să ofere împrumut direct sau să acorde împrumutul și să întocmească împuternicire pentru liderii grupării fac parte: Halip Vicuța, Moldovan Gavril, Martinescu Iliuță Mitică, Șestaliuc Lenuța, Pescaniuc Anișoara, Martinescu Marioara (fostă Oniceanu), Nichiforel Alexandru, Martinescu Lenuța, Martinescu Iliuță Mitică, Bodnărescu Vasile, Rotar Felicia, Bodnărăscu Gavril (soț Rotar Felicia).
Mai există palierul persoanelor apropiate, soții, surori, nepoți, pe numele cărora sunt dobândite ilegal imobilele părților vătămate, fie direct de la părțile vătămate, fie indirect la licitațiile executorilor judecătorești. Dintre aceste persoane fac parte Martinescu Adriana, Martinescu Marioara, Martinescu Lenuța, Pescaniuc Anișoara și Martinescu Daniela.
În plus, există palierul de colaborare al fraților Martinescu Vasilica Artur și Martinescu Gavriluță Tuță, adică alți cămătari de la care preiau sau predau părțile vătămate și imobilele care au aparținut acestor persoane. Dintre acestea fac parte Pandor Vasile, Sima Rudi, Cârpaci Zoița și Travato Giuseppe.
Palierul ”săgeților” (care achiziționa imobilele parților vătămate de la alți cămătari) era alcătuit din numiții Viorel Dura și Curtui Leontin Gheorghe zis Piedone, care erau determinați fie să achiziționeze imobilele părților vătămate (cazul Baciu Georgeta), fie să vândă terenuri care au aparținut altor părți vătămate. Din acest palier mai face parte și un alt cămătar cunoscut din Timișoara, în persoana lui Al Baari Kamal, care are rolul de a truca licitațiile imobilelor părților vătămate prin punerea la licitație a interpușilor în vederea câștigării licitației și achiziționarea la 25% din valoarea imobilului (parte vătămată Stancu Urian)”, se arată în sentința din 18 martie 2017.
- Acest text este o preluare aproape fidelă a unor acte și documente oficiale, din cadrul unor instituții publice, din Timișoara.
