Mediul de Afaceri din Timişoara a organizat o dezbatere la care a invitat toţi candidaţii la Primăria Timişoara. Au răspuns apelului 9 candidaţi din 15, concluzia oamenilor de afaceri, trasă de Menuţa Iovescu, director general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Timiş (CCIAT), fiind că acei candidaţi care lipsesc nu sunt interesaţi de mediul de afaceri şi de problemele lor. Întrebările au venit de la mediul de afaceri pentru candidaţi, fiecare candidat având la dispoziţie două minute pentru a răspunde la întrebări. Atât şi nimic mai mult. Timpul a fost afişat pe un monitor, iar candidaţii rămâneau fără microfon după fix două minute. După prezentările candidaţilor s-a purces şi la întrebîări, prima fiind legată de viziunea candidaţilor asupra dezvoltării municipiului Timişoara în raport cu mediul de afaceri. Deşi câţiva au fost pe lângă subiect, nepregătitţi, alţii au răspuns la subiect. „Trebuie să ne ducem spre o Timişoară deschisă, atragerea de investiţii europene, asigurarea unui branding cultural. Dacă vom reduce primăria şi mediul de afaceri la o simplă relaţie în care primăria va fi o maşină de învârtit hârtii cred că nu vom face nimic. Primăria ar trebui să aibă şi alte atribuţii, nu numai să planteze flori sau să se ocupe de curăţenia în oraş”, a spus Ioan Gârboni, candidat independent. „Programul de dezvoltare al oraşului e deja antamat de Guvernul României şi se referă la chestiuni complete, inclusiv în domeniul afacerilor. Sunt importante parcurile de inovare, bursa de mărfuri regională, sunt proiecte aflate în diverse stadii de implementare”, a spus Adrian Orza – candidat din partea Uniunii pentru Timiş.
Nicolae Robu: „Timişoara trebuie să dea drumul marilor investiţii publice, trebuie să fie un mare centru bancar, o adevărată capitală euroregională”
„Ne trebuie un manager în fruntea primăriei, nu un politician. Planul Răducanu are o sută de puncte – în primul rând conceptul susţinut de metropolă dezvoltată uniform cu comunele periurbane. Trebuie definitivat planul de urbanism general al acestui oraş, strategia de dezvoltare. După ce vom rezolva aceste probleme vom şti în ce direcţie mergem”, a spus Ioan Răducanu, candidat din partea UNPR. „Municipiul Timişoara stragnează de câţiva ani. Un sector privat care aparent funcţionează bine. Nemişcarea este dacă nu neviaţă, cel puţin paralizie. Viziunea mea asupra dezvoltării municipiului Timişoara în zona economicului – Timişoara trebuie să cunoască un nou boom economic . Timişoara trebuie să dea drumul marilor investiţii publice, trebuie să fie un mare centru bancar, o adevărată capitală euroregională. Timişoara – capitală culturală europeană în 2020 ar însemna şi o propulsare a turismului timişorean şi a economiei”, a spus Nicolae Robu, candidatul USL. „Propun rezolvarea unui fenomen social – fotbalul – vom încerca ca tot ce înseamnă complexul sportiv Dan Păltinişanu să fie vândut mediului de afaceri. Ştiţi dumneavoastră ce să faceţi cu el. Meciul de fotbal trebuie să fie şi un… shopping”, a spus Grigore Trif, candidatul PRM. „Trebuie să existe o bază de date, un masterplan şi un PUG – pe care Timişoara nu îl are. Trebuie să fie un rendez-vous cu tehnologia şi cultura. Timişoara nu are ce să prezinte la ora asta vizitatorilor. Dezvoltarea urbanistică a fost stopată de mulţi ani. Trebuie găsite strategii de dezvoltare accesate de cetăţenii oraşului”, a spus Rodica Vlad, candidat din partea Partidului Ecologist Român.
Ioan Coriolan Gârboni: „Voi fi interesat de stimularea mediului de afaceri, dar voi corela aceşti indicatori cu acţiunile sociale”
„Care va fi formula pe care o veţi aborda pentru a vă consulta cu mediul de afaceri?”, a fost o altă întrebare. „Am putea forma un consiliu consultativ, să se alăture şi alte organisme şi ONG-uri. Primarul nu trebuie să fie nici economist, nici constructor, nici medic, trebuie să fie un foarte bun gospodar, care să ştie să ia deciziile la momentul potrivit”, a spus Claudiu Butuza, candidat al Alianţei Uniţi pentru Timişoara. „Care va fi politica adoptată de dumneavoastră în acest domeniu, al taxelor şi impozitelor care trebuie plătite de firmele din Timişoara?”, au mai întrebat oamenii de afaceri. „Nu pot să vă promit că vom scădea impozitele, decât după o analiză foarte serioasă. Ţine foarte mult de ceea ce se întâmplă. Primarul trebuie să fie al tuturor timişorenilor. Voi fi interesat de stimularea mediului de afaceri, dar voi corela aceşti indicatori cu acţiunile sociale. Sunt pentru eliminarea taxelor nefiscale, cele care cred că stresează contribuabilul”, a răspuns independentul Ioan Coriolan Gârboni. „Voi promova cu consecvenţă o fiscalitate redusă, atractivă pentru investitori şi pentru cetăţenii oraşului. Am aflat zilele acestea că în Primăria Timiişoara se plătesc sume incredibile pentru avize în diferite domenii. Consilierii locali PNL au susţinut întotdeauna o fiscalitate redusă”, a spus Robu. Primăriile pot acorda firmelor ajutor de minimis pentru crearea de locuri de muncă, fie prin scutire de impozit pe clădiri, subvenţii de dobândă pentru credite, scutire de majorări şi penalităţi sau altele. Candidaţii au fost întrebaţi de mediul de afaceri cum vor face acest lucru. „După alegeri vom vedea”, a spus Floare Dragomir, cea care candidează din partea PP-LC. Gârboni a ales „scutirea de impozit pentru investiţiile noi pe doi ani de zile”. „Voi iniţia scutirea de impozit pe clădiri în funcţie de noi investiţii. Voi promova dezvoltarea pe platforme în parcuri şi crearea accesului la utilităţi”, a spus Nicolae Robu.
Nicolae Robu: „Voi limita timpul de răspuns la două săptămâni. Voi crea şi un culoar special pentru tratarea marilor investitori, pe care deservirea va fi mult mai rapidă”
Timpul de răspuns la solicitările agenţilor economici în relaţia cu Primăria Timişoara este foarte mare. „Ce măsuri concrete vă propuneţi să întreprindeţi pentru a reduce timpul de primire al autorizaţiilor de construcţii şi cum vă propuneţi să reduceţi timpul de răspuns la solicitările agenţilor economici în general?”, au fost întrebaţi candidaţii. „Prima acţiune să fie schimbarea secretarului primăriei. Nu este un atac la persoană, este dorinţa oamenilor de afaceri cu care m-am întâlnit. Primăria are de multe ori obiceiul să trimită în a 29-a zi o nouă înştiinţare petentului prin care cere completări. În a 29-a zi mai trimite o hârtie cu completări. Există şanse şi posibilităţi să se reducă anumite solicitări la 21 de zile în loc de 30 de zile”, a spus Ioan Coriolan Gârboni. „Dau afară trei persoane din primărie. Cred că le ştim cu toţii. Mi-au fost semnalate de simpli cetăţeni şi de oameni de afaceri probleme la timpul de răspuns. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, mi-a spus că lui îi convine situaţia din Timişoara, pentru că la el s-au prezentat investitori foarte importanţi, spunându-i că intenţia lor iniţială a fost să-şi plaseze investiţiile în Timişoara, dar având parte de acest tratament s-a dus la Arad, unde a primit autorizaţie în timp foarte scurt. Eu voi limita timpul de răspuns la două săptămâni. Voi crea şi un culoar special pentru tratarea marilor investitori, pe care deservirea va fi mult mai rapidă, situaţiile respective fiind tratate cu titlu de excepţionalitate”, a spus Nicolae Robu.
Trif: „Până la promovarea spre premiul Nobel, dacă sunt idei de succes”
A venit şi timpul întrebărilor din sală. Au fost întrebaţi dacă vor promova ideile de succes ale concitadinilor.”Voi promova orice idee valoroasă benefică pentru Timişoara şi timişoreni”, a spus Robu. „Până la promovarea spre premiul Nobel, dacă sunt idei de succes”, a spus Trif. „Voi continua cu consiliile de cartier şi voi promova ideile de succes”, a spus Rodica Vlad. „Ce măsuri veţi lua pentru optimizarea relaţiilor primăriei cu alte instituţii publice şi alte structuri ale mediului de afaceri?”, a mai fost o altă întrebare venită din sală. „Este necesar de a înfiinţa la nivelul primrăiei o structură în subordinea primarului pentru organizarea unor astfel de relaţii. Vom analiza posibilităţile de colaborare, iar decizia să fie a consiliului local, nu a primarului”, a spus Gheorghe Nodiţi – candidatul PDL. „Primăria trebuie să fie o instituţie deschisă, accesibilă tuturor. Trebuie să fie un program de audienţe în care lucrurile să fie foarte bine puse la punbct”, a spus Rodica Vlad. Ultima întrebare: enunţaţi măsuri concrete prin care veţi asigura transparenţa banului public. „Să fie cu măsură, să fie transparenţi”, a spus Floare Dragomir, care nu o dată a stârnit zâmbete în sală sau râsete. „Am stat de vorbă cu persoane care nu nu primesc răspuns la solicitările lor. Calea este această transparenţpă totală tip internet a dosarelor”, a spus Gârboni. „Transparenţa trebuie să fie mult mai accentuată. Un sistem informatic integrat, unde să poată fi verificat absolut orice leuţ unde s-a dus”, a spus Nodiţi. „Pe site-ul primăriei se găseşte bugetul. Dezbaterea lui se face cu consiliile de cartier prima dată. Legea 544 dă posibilitatea oricărui cetăţean să ceară expres, până la ultimul leu, felul în care s-a cheltuit fiecare ban”, a spus Orza. „Licitaţii online, raportul proimarului în faţa presei şi implicit a cetăţenilor după o licitaţie mai importantă”, a spus Răducanu. „Licitaţii transparente. Întocmirea de rapoarte concepute astfel încât să fie înţelese şi de nespecialişti care să fie aduse la cunoştinţă prin site şi prin consiliile consultative de cartier”, a spus Robu.
