Un blocaj al partidelor care vor să facă o coaliție pro-europeană a dus la o distanțare a PSD și PNL de USR. Neînțelegerile vin din dorința useriștilor de a-și impune oameni în viitorul guvern și un anume candidat comun la președinție. Doar că USR joacă din culise, așa cum a făcut în ultimii patru ani și, iar ieșirile Elenei Lasconi confirmă faptul că propriul partid a scos-o din ecuație.
USR are candidat-surpriză care așteaptă cetățenia română
Scenariul unui candidat scos din joben de USR este extrem de credibil. Liderii PSD, PNL și UDMR au discutat despre constituirea guvernului fără USR, imediat după ce Elena Lasconi a dat un ultimatum la discuțiile de miercuri seara. De câteva zile, liderii social-democrați, liberali și ai UDMR au declarat că pot forma majoritate fără USR.
Lucrurile s-au schimbat brusc joi, 19 decembrie 2024, când liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că PSD se retrage de la discuțiile pentru formarea noului guvern. Liderul PSD spune că partidul său va vota însă în Parlament un guvern de dreapta. Ceea ce aduce o nou[ paradigmă privind guvernul, dar ar putea scoate un candidat nou, din USR, după înfrângerea Elenei Lasconi, care nu mai are susținere în partid.
Astfel, după ce Lasconi a amenințat că mai mulți membri marcanți vor fi debarcați, aripa Ghinea – Năsui – Moșteanu – Drulă pregătește o lovitură internă. Surse de la vârful USR și din PSD, separat unele de celelalte, spun că puciștii pregătesc un candidat-surpriză.
Nu e vorba de Nicușor Dan, despre care PSD și PNL au declarat deschis că nu îl susțin pentru Cotroceni, iar USR declară că ei o vor propulsa în continuare pe Lasconi. Regia a fost dată peste cap după autoexcluderea USR de la negocieri și practic, din viitorul Guvern.
Candidatul-surpriză al opoziției interne din USR este tocmai Dominic Fritz, primarul Timișoarei și vicepreședinte USR. Acesta a participat la toate negocierile, spre surprinderea și indignarea liderilor dar și a simplilor membri din partidele mari, care consideră că un cetățean german, fără drept de vot în România, nu avea ce căuta la masa negocierilor alături de primul ministru în funcție și de liderii PSD, PNL și UDMR.
Prezent mai mult la ședințe la București și la televiziunile naționale, decât la Timișoara, în primăria unde a fost ales pentru mandatul 2024-2028, Fritz mai are de făcut un pas important, pentru care aripa Ghinea-Năsui-Moșteanu-Drulă și-au întins antenele: Fritz trebuie să susțină examenul pentru cetățenia română și să o obțină. Se fac presiuni la Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la Ministerul Justiției, conform surselor din USR și PSD, pentru ca Fritz să obțină cetățenia pe repede înainte pentru a putea candida, în locul lui Lasconi, la funcția de președinte al României.
Taxe mai mari pentru populație și eliminarea antreprenorilor români
Dacă pentru majoritatea românilor pericolul unui scenariu în care Fritz ar deveni președintele țării nu este încă sesizabil, antreprenorii și politicienii din Timișoara atrag atenția asupra politicilor promovate de Dominic Fritz. Printre acestea, impunerea de taxe și impozite la nivel maxim, atât la nivel local cât și național, eliminarea antreprenorilor români și a marilor jucători imobiliari autohtoni și favorizarea celor străini. Străinii pe care Fritz i-a favorizat la Timișoara sunt în principal afaceriști și companii din Austria și Germania natală, cu care are strânse legături și pe care i-a favorizat din postura de primar al Timișoarei și în mandatul 2020-2024.
Atitudinea ostilă față de antreprenorii români și favorizarea celor străini este sesizabilă cu ochiul liber și este pe față. Dacă un întreprinzător român așteaptă de la primăria condusă de germanul Fritz și trei ani pentru avizele și autorizațiile finale pentru o construcție sau o investiție, nemții și austriecii au regim preferențial și obțin actele în 3-4 luni. Chestiunea e dovedită atât în cazul unor investiții făcute de corporații străine dar și a unor lanțuri de supermarketuri germane, austriece sau belgo-olandeze de pe piața românească, la Timișoara.
Plăți către Banca Mondială pentru a obține credite și îndatorare la BERD
De asemenea, Dominic Fritz preferă să îndatoreze orașul la Banca Mondială, lucru pe care l-ar continua, la o scară mult mai mare, dacă ar ajunge președinte sau pe o poziție de ministru.
La Brașov, actualul primar George Scripcaru a anunțat, în octombrie 2024, că nu va semna contractul cu firma câştigătoare a „concursului internațional” pentru platforma Rulmentul, invocând neclarități în documentația aferentă, dar și existența unui concept aprobat deja de Consiliul Local în anul 2020, care ar evita costurile actuale. Mai mult decât atât, Scripcaru susține că valoarea documentaţiilor, ce ar urma să fie realizate în baza contractului, nu depăşeşte 100.000 de euro, iar restul banilor ar fi „încasați” de apropiații lui Coliban. Asta pentru că fostul primar brașovean, Alen Coliban, coleg în USR cu Dominic Fritz, a contractat Banca Mondială, plătind un stidiu, pentru ca mai apoi să se îndatoreze tot Băncii Mondiale. Mai exact, e vorba despre un acord de finanțare cu Banca Mondială, căreia Municipiul Brașov i-a plătit, timp de 4 ani, 1 milion de euro pe livrabile: pentru asistență tehnică privind dezvoltarea urbanistică a Brașovului. Banca a adus chiar specialiști de reconversie urbană din afara României, care au elaborat trei variante și ne-au livrat un concept.
Aceiași rețetă a aplicat-o și Dominic Fritz la Timișoara, unde a preferat să nu se împrumute de la instituții bancare autohtone sau externe private, ci să plătească studii către Banca Mondială și să ia credite de la aceasta sau de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Un exemplu este cazul tramvaielor inteligente Bozankaya și a infrastructurii de transport din Timișoara. În decembrie 2021, BERD a acordat Municipiului Timişoara un împrumut de 20,3 de milioane de euro pentru a finanţa modernizarea flotei de tramvaie și reabilitarea liniilor de tramvai, alături de un grant de 53,6 milioane de euro din partea UE.
În noiembrie 2023, administrația Fritz lua o finanțare suplimentară de 15 milioane de euro, tot de la BERD, pentru a completa investiția inițială pentru reabilitarea liniilor de tramvai şi reînnoirea flotei de tramvaie și va finanța, de asemenea, achiziționarea unei noi flote de 44 de autobuze electrice.
Un alt caz celebru este cel al viitorului Spital Municipal Timișoara. Secțiile acestuia sunt împrăștiate prin oraș în clădiri vechi, unele ale primăriei altele luate în chirie. Nefăcând renovări, la Maternitatea Bega, de exemplu, tavanul și unii pereți s-au prăbușit, fiind nevoie de închiderea secției și de mutarea nou-născuților și a mamelor la vechiul spital de copii sau la fosta maternitate a Spitalului Județean.
Deși exista oportunitatea de a accesa un grant european în valoare de 70 de milioane de euro, jumătate din finanțarea pentru un nou spital, pentru care exista toată documentația, inclusiv proiect și avize, administrația USR nu a trimis la București aplicația pentru finanțare, în ciuda încurajărilor și a recomandărilor venite chiar de la secretari de stat și de la manageri de spital cu experiență.
Primarul Fritz are însă alt plan, care prevede plăți de consultanță către Banca Mondială pentru a găsi potențiali investitori dispuși să investească într-un nou spital municipal și care să își recupereze banii într-un orizont de 20-30 de ani, chestiune ce ține de domeniul științifico-fantastic.
Într-o totală lipsă de realism și în mod intenționat, municipalitatea nu a aplicat pentru finanțarea europeană nerambursabilă de 70 de milioane de euro, dar în martie 2024, Primăria Timișoara a semnat acordul între IFC (Corporația Financiară Internațională) – aripa „privată” a Băncii Mondiale, care se ocupă de investiții.
În teorie, IFC urmează să ajute primăria cu găsirea unui operator calificat din sectorul privat care să proiecteze, să finanțeze, să construiască și să întrețină noul spital din Timișoara. Costurile vor depăși 120 de milioane de euro. Ceea ce este greu de crezut că se va întâmpla. Singurul lucru cert este că primăria a plătit către IFC (Banca Mondială) nu mai puțin de 150 de mii de euro pentru un studiu de prefezabilitate și un studiu de fezabilitate.
Apoi urmează o poveste frumoasă dar aproape incredibilă: IFC va ajuta primăria să găsească potențiali creditori sau în cuvintele primarului Fritz “specialiștii IFC îi vor ajuta pe reprezentanții Primăriei Timișoara să găsească o firmă care să proiecteze, să finanțeze și să ridice viitorul spital”.
Mai trebuie spus că proiectul pe datorie, care va costa 120 de milioane de euro, va fi un spital cu doar 400 de paturi, în timp ce actualmente secțiile au împreună 1080 de paturi și sunt luni în care nici acestea nu ajung pentru numărul de pacienți internați.
Misteriosul conte austriac
În plus, este de notorietate și a fost surprinsă de presă dar și de timișorenii simpli legătura strânsă dintre Dominic Fritz, primarul neamț la Timișoarei și unii manageri de companii multinaționale. La fel, este cunoscută relația specială pe care o are cu familia nobiliară austriacă Bardeau. Contele austriac Andreas von Bardeau, descendent al familiei de Habsburg, este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Vestul țării cu mii de hectare de teren agricol în proprietate, dar și de pădure. Pe lângă cultura cerealelor, contele mai are afaceri în zootehnie, fiind și acționar principal al Banat Business Park din județul Timiș.
Fiul său, Georg Bardeau, este consulul onorific al Austriei la Timișoara și este unul dintre continuatorii afacerilor tatălui său. Mai mult, Georg Bardeau are o apetență deosebită pentru investiții imobiliare, el cumpărând sau preluând controlul unor clădiri istorice de mare importanță, foste bănci sau palate, din perioada antebelică, unde duce războaie și deschide procese împotriva bătrânilor și a proprietarilor de apartamente din aceste clădiri, deschizând acțiuni în instanță sau folosind metode de intimidare și presiune prin administratorii de imobile și prin președinții de asociații de condominii, mulți dintre ei fiind chiar angajați la una dintre zecile de firme pe care Georg Bardeau le controlează în județele Timiș, Arad și Caraș-Severin.
De altfel, primarul Dominic Fritz, care deține o casă și un apartament, a fost des văzut într-un imobil istoric din Piața Sfântu Gheorghe, unde Georg Bardeau deține majoritatea apartamentelor și are sediul consulatului onorific austriac dar și sediul social al câtorva zeci de firme.
“Omul nostru” de la banca austriacă
Un alt pion important este city managerul Timișoarei, Matei Creiveanu. Acesta a fost ales de primarul Dominic Fritz după o selecție dintr-un număr de nu mai puțin de 307 CV-uri depuse pentru această funcție, pe care Creiveanu a fost învestit pe 1 februarie 2021.
Ce îl recomandă pe Matei Creiveanu pentru a fi candidatul ideal pe poziția de manager public al Timișoarei conduse de germanul Dominic Fritz?
“L-am ales pe Matei pentru că are o dublă experiență: a lucrat timp de 18 ani în privat, în bănci, dar are o solidă experiență de colaborare cu administrația publică din Europa Central Răsăriteană, inclusiv din România. A inițiat și structurat finanțări municipale de peste 200 milioane de euro pentru municipii din România precum Oradea, Brașov, Iași, Craiova și a asistat municipalități în utilizarea finanțărilor nerambursabile din partea UE, împreună cu instrumente de datorie publică, pentru finanțarea unor investiții locale de anvergură, precum Parcul Industrial Oradea”, a explicat primarul Dominic Fritz, în 2021.
Deși la angajare Creiveanu avea zero experiență în administrația publică, legătura este tot una externă. Mai exact, Matei Creiveanu, de profesie economist, a lucrat timp de 18 ani în sectorul privat. A fost și analist la Pioneer News și The Times, iar din 2002 a început să lucreze în bănci.
Apoi, din 2002 a început să lucreze în domeniul bancar. Acesta a trecut rapid prin două bănci autohtone, fiind ofițer de credit la Banca Transilvania între 2002 și 2003 și apoi Senior Banker – Piețe de capital (România) la Banca Comercială Română SA, între 2003 și 2005.
Apoi a început ascensiunea la două bănci din…Austria, cu activitate în Europa de Est Dar nu este vorba despre niște bănci comerciale oarecare, ci două bănci ale statului austriac, specializate în creditarea UAT-urilor și a municipalităților, în special pentru achiziții și investiții de infrastructură mare. Ambele sunt cvasi-necunoscute consumatorului de rând și publicului larg, dar fac parte din lanțul marii finanțe occidentale, prin care municipalități și guverne din Europa Centrală și de Est s-au îndatorat prin contractarea de credite substanțiale.
Cum îndatorezi România și țările vecine unei singure bănci străine?
Conform propriului CV, între 2005 — 2008, Matei Creiveanu a fost Senior Relationship Manager (Romania) la Dexia Kommunalkredit Bank AG, bancă specializată in finanțarea sectorului public/joint venture al Kommunalkredit Austria şi Dexia Belgia. Din această poziție a implementat finanțări la nivel suveran ale Statului Român prin Ministerul Fianțelor Publice: achiziție aeronave Airbus A318 pentru Tarom —80 mil. USD, construcție cale ferată Bucureşti-Constanța — 100 mil. EUR, achiziție trenuri Siemens Desiro (“Săgeata Albastră”) pentru CFR — 144 mil. EUR, sisteme de semnalizare pentru rețeaua de metrou din București (Metrorex), echipamente de telecomunicație și amprentare pentru Ministerul Afacerilor lnterne.
Elegant spus, a contribuit la apariția și dezvoltarea pieței de credite municipale in România cu primele credite și emisiuni de obligațiuni municipale de mari dimensiuni: împrumut de 180 mil. RON către Municipiul Sibiu și Județul Sibiu pentru reconstrucția Aeroportului Sibiu, emisiune de obligațiuni in valoare de 200 mil. RON a Municipiului laşi, Alba lulia, Constanța, Târgu Mureș, Suceava etc.
Tot din aceeași poziție a facilitat împrumuturi către mari companii din sectorul energetic: Hidroelectrica, Termoelectrica etc.
Apoi, între 2008 — 2014, Creiveanu a fost Șef serviciu – Finanțare sector public (Austria) HYPO NOE Landesbank für Niederösterreich und Wien AG, banca de dezvoltare a Landului Niederoesterreich din Austria, bancă de stat specializată în împrumuturi către entități de stat din Europa Centrală și de Est. Aici a “integrat și coordonat cu succes o echipă internațională de profesioniști in domeniul finanțării sectorului public și a construit strategia băncii in centrul şi estul Europei în concordanță cu directivele Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR)”.
Printre proiecte se numără finanțări municipale de peste 300 mil. EUR pentru mari orașe din regiunea CEE, precum Ostrava (CZ), Varna (BG), Belgrad (SRB), Braşov (RO), Fund for Local Authorities and Governments (BG) etc.
El a facilitat și finanțări pe bază de proiect ale autorităților publice: Arena Ruse (BG) —10 mil. EUR, Sava River Bridge Belgrade (SRB) -10 mil. EUR, Cyprus Sports Organisation (CY), dar a finanțat şi restructurat proiecte in domeniul energiilor regenerabile in regiunea CEE: AES Wind Farm Kavarna (BG) — EUR 20 mil., MHC Budac (RO) etc.
Din 2016 până în 2021, actualul city manager al Timișoarei a fost Director General (Romania) First Facility lmobile (property & facility management/ subsidiară a HYPO NOE), unde a restructurat operațiunile din România ale HYPO NOE First Facility GmbH, a recrutat și coordonat o echipa multidisciplinară de profesionişti, coordonat relația cu clienții și furnizorii.
A administrat întregul portofoliu imobiliar din România al Raiffeisen Property Holding International, partenerul regional al HYPO NOE First Facility GmbH.
Între 2014 și 2021 a fost Directorul reprezentanței (România) HYPO hlOE Landesbank für Niederösterreich und Wien AG, banca de dezvoltare a Landului Niederoesterreich din Austria, poziție din care a inițiat și structurat finanțări municipale de peste 200 mil. EUR pentru municipii din România precum Craiova, Oradea, Brașov, lași etc
De asemenea “a asistat municipalități in utilizarea finanțărilor nerambursabile din partea UE împreuna cu instrumente de datorie publică, pentru finanțarea investițiilor locale: Parcul Industrial Oradea— investiție in infrastructură de EUR 30 mil. EUR, Termoficare Oradea — investiție brownfield de 80 mil. EUR, Craiova Water Park, Craiova Business Centre și altele dar a asigurat și împrumuturi de finanțare pe termen lung pentru companii din sectorul energetic și cel de infrastructură: OMV Petrom — împrumut pentru măsuri de mediu de 300 mil. EUR, Grup Feroviar Roman etc.
Nu a ocolit nici domeniul privat, unde a finanțat și restructurat cu succes proiecte imobiliare de mari dimensiuni, atât in faza de construcție cât și in faza de operare: ParkLake Shopping Center Bucharest; Oasis Group etc.
Cel mai mare succes al său ca angajat al băncii de stat austriece a fost că a înființat reprezentanța în România a HYPO NOE și obținut avizul Băncii Naționale a României pentru funcția de director al reprezentanței.
Ceea ce i-a permis să formuleze împreună cu bănci din România demersuri coordonate pe Iângă Ministerul Finanțelor Publice din România, pentru a promova îmbunătățiri ale Legii Finanțelor Publice și ale Legii Achizițiilor Publice. Ceea ce în România, unde nu există o lege pentru lobby, se numește trafic de influență.
Viitorul sună incert
Astfel, în timp ce la Timișoara este în desfășurare o adevărată revoltă a mediului de afaceri local împotriva politicii primarului Fritz de a mări este cotele maxime admise de lege, taxele și impozitele pe clădiri, terenuri și autovehicule, este extrem de posibil ca în urma negocierilor de la București, USR și viitorii aliați să vină cu un candidat-surpriză pentru alegerile prezidențiale în persoana germanului Dominic Fritz, care și-ar putea lua cetățenia română până la începutul februarie 2025, ceea ce i-ar dat posibilitatea legală să candideze pentru cea mai înaltă funcție în statul român.
