Cartea zilei la Timișoara este “Calendarul timișorean”, o lucrare impresionantă, realizată de jurnalistul Zoltán Kovács, fondatorul publicației Agenda.
Despre această monumentală carte, prof.univ.dr. Victor Neumann a scris următoarele:
“Timișoara e un oraș important al României, al cărui trecut complex merită cunoscut de vizitatorii săi din țară și din lume, dar în primul rînd de locuitorii săi de astăzi. De ce? Pentru că are o sumă de particularități istorice care îl fac inconfundabil: 1. e situat la granița dintre regate, imperii și state-naționale; 2. e locul în care s-au întîlnit religiile creștină, musulmană și iudaică, cele bizantino-ortodoxă, romano-catolică, protestantă și neoprotestantă; 3. din evul mediu și pînă astăzi e un oraș plurilingv, cu trăsături multi- și interculturale; 4. populația lui a fost preocupată (începînd cu secolul luminilor) de educație școlară, bunăstare materială și de însușirea și promovarea spiritului ecumenic și tolerant pe fondul cărora s-au născut și au evoluat personalități în toate domeniile; 5. orașul s-a făcut remarcat prin știință și tehnică, finanțe și bănci, industrie și comerț, arhitectură, muzică și arte vizuale, jurnalistică, mondenități și alte experimente care, toate, i-au conferit o notă particulară.
Sînt acestea cîteva argumente care mă îndeamnă să spun fără reținere cît de important e să avem un calendar rezumînd istoria orașului în date și fapte, oameni și personalități, evenimente și instituții-cheie, politici și administrații. Privită din mai multe unghiuri, lucrarea lui Zoltán Kovács e una foarte merituoasă. Ea redă în pagini bine gîndite, scrise și țintite o mulțime de informații documentate provenind din izvoare bibliografice diverse, toate însoțite de imagini atașante ori provocatoare descriind trecutul și prezentul Timișoarei.
Incluzînd respectul și recunoașterea cuvenite multi- și interculturalității urbei, Calendarul timișorean a lui Zoltán Kovács contribuie într-o manieră inimitabilă la înțelegerea modului în care timișorenii au coabitat pașnic, stăruind asupra modernizării și valorilor modernității prin mijlocirea profesiilor, cultelor religioase, limbilor, culturilor și a relațiilor interumane. E vorba de ceea ce a făcut posibilă la Timișoara nașterea unei societăți ecumenice și cosmopolite încă în secolul al XVIII-lea. Astfel, aflăm multe despre urbea europeană al cărei destin e asociat cuceririi lui Eugeniu de Savoya, reconstrucției puse în aplicare de Claudiu Florimund Mercy, reformelor promovate de împăratul Iosif al II-lea, administrațiilor chezaro-crăiești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, precum și aceleia românești din secolul al XX-lea. Calendarul lui Zoltán Kovács e înțesat de date și fapte ale oamenilor locului, trăind și construind o lume fascinantă prin diversitatea comunitar-religioasă și cultural-lingvistică. Mulțimea de istorioare atrage atenția ori satisface exigențele celei mai diverse categorii de cititori. Descoperim și redescoperim nu doar frumoase ilustrații, dar și binevenite povestiri despre catedrale și biserici romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, despre sinagogile evreilor neologi și ortodocși; aflăm anii în care s-au construit, ctitorii lor, episcopii, mitropoliții, preoții, predicatorii și rabinii care le-au conferit personalitate; gîndim și regîndim evenimentele culturale și social-politice care le-au însoțit existența.
Prin scurte și percutante articole descriind clădirile simbol ale Timișoarei, Calendarul timișorean readuce în memoria colectivă arhitectura de inspirație central-europeană. Strălucită e exemplificarea prin intermediul paginilor dedicate palatelor Dicasterial, Neptun, Lloyd, Neuhaus, Merbl, Löffler, Széchenyi, Baroc, Miksa Steiner, Poștelor, Szana, Apelor, Palatul Episcopal Romano-Catolic, Palatul Episcopal Ortodox Sîrb, Palatul Seiler-Kudelich cunoscut și sub numele de Palatul Ancora, precum și Caselor Brück, Alexander Weiss, Deschan, Solderer, etc.
Notele biografice se referă la oameni politici, tehnicieni și oameni de știință, artiști vizuali și muzicieni, scriitori și sportivi, episcopi, mitropoliți și rabini care s-au născut, format sau au activat în oraș de-a lungul timpului. Calendarul timișorean conține informații utile despre personalități precum: Zsigmond Ormós, prefect al Comitatului Timiș, celebru colecționar și istoric de artă, inițiator și președinte al celei dintîi Societăți de Istorie și Arheologie, fondator al Muzeului de Istorie și Artă din Timișoara (anul acesta se împlinesc 150 de ani de la fondarea instituției de cultură); Wilhelm Mühle, celebrul grădinar și florar, cunoscut în Europa pentru inventarea și multiplicarea soiurilor de trandafiri, pentru activitatea sa de furnizor al curții imperiale de la Viena, al caselor regale din România, Serbia și Bulgaria; Károly Telbisz, unul dintre cei mai longevivi și admirabili primari ai Timișoarei, sub conducerea căruia s-a modernizat orașul; Alexandru Mocioni, cel care a înființat la Timișoara în anul 1869 Partidul Național Român din Banat și Ungaria; Emanuil Ungureanu, avocat și filantrop, membru al Partidului Național Român, director al Filialei Astra de la Timișoara, ctitor al celei dintîi catedrale ortodoxe din Timișoara-Josefin; Sever Bocu, reprezentant al Banatului în Parlamentul României, ministru al Banatului în guvernul Maniu, fondator al ziarelor Vestul și Voința Banatului; tehnicieni precum Lajos Ybl, autorul celui dintîi plan de sistematizare a orașului; Corneliu Mikloși, celebru inventator, inginer și profesor.
Cu aceeași acribie e evocată creația artiștilor vizuali cu o reputație națională și internațională, de pildă, a lui: Károly Brocky, pictorul curții regale a Marii Britanii; Stefan Jäger, pictorul șvabilor din Banat; Ștefan Szőnyi, celebru pentru arta sa monumentală; Romul Nuțiu, reprezentant de seamă al artei abstracte; Péter Jecza, excelent sculptor de busturi și artă religioasă; Béla Bartók, Peter Oschanitzky și Cristian Măcelaru, compozitori și dirijori renumiți în întreaga lume; Corneliu Murgu, tenor de talie mondială; Béla Kamocsa, Ilie Stepan, Nicu Covaci, Adrian Bărar, memorabili muzicieni ai genurilor rock, folk și jazz. Dintre oamenii de știință, precum și dintre scriitorii și umaniștii orașului, Calendarul timișorean dedică pagini exemplare mai multor personalități. Amintesc aici doar cîteva: matematicianul Traian Lalescu, cel dintîi rector al Politehnicii; medicul și profesorul Ioan Munteanu, celebru ginecolog; scriitorul Rodion Markovits, autorul fabulosului roman, tradus în 14 limbi, despre primul război mondial și intitulat Garnizoana din Siberia; scriitoarea Herta Müller, laureată a premiului Nobel pentru literatură; polihistorul și omul politic Károly Kós, reprezentant al curentului de idei transilvanist; poetul și jurnalistul encicloped Nikolaus Berwanger; umanistul de orientare universală Eduard Pamfil, fondatorul psihiatriei antropologice din România, precum și al cercului de dezbateri interdisciplinare de la Timișoara destinat formării elitelor intelectuale.
Într-o piațetă de secol al XVIII-lea cum e Piața Unirii din Timișoara, cu o arhitectură barocă, dominată de biserici reprezentînd mai multe religii, restaurarea și reinventarea spațiului urban pretinde cunoașterea istoriei edificiilor, pretinde contextualizarea socio-culturală din trecut și din prezent. Reinventarea orașului prin istorie înseamnă punerea în valoare a moștenirilor, valorificarea lor în chip creativ. În orașele ale căror mărturii dau seamă asupra unei identități locale sau chiar regionale, înnoirea arhitecturală va merge mînă în mînă cu restaurarea vechiului patrimoniu, proiectînd un dialog peste timp în care mijloacele tehnice vor fi însoțite ori subordonate simbolisticii generale și în care rolul major îl vor juca perspectivele interdisciplinare. Încă puțin înțeles și prea puțin exploatat în temeiul istoriei sale bogate, uneori, controversate, Timișoara are moșteniri culturale multiplu codate. Prin urmare, retrasarea liniei urbane se va putea face în funcție de reperele arhitecturale, dar și în relație cu acelea sociale, culturale, comportamentale. De o pluralitate deja existentă se cuvine să țină seamă arhitecul și urbanistul, intelectualul umanist și omul politic, tehnicianul și inginerul, medicul și profesorul. Nu inventarea unei teorii este în discuție, ci teoretizarea realităților.
După ce am citit Calendarul timișorean a lui Zoltán Kovács pot să spun că e vorba de o carte propriu-zisă – un unicat – avînd atît calitatea de a informa, cît și aceea de a forma reperele culturale utile timișorenilor de astăzi. Urbanitatea și modernitatea rezultă nu doar din tehnica postmodernă și din știința banilor, ci și dintr-o bună și obiectivă înțelegere a relației dintre trecut şi viitor. Calendarul timișorean e un excelent ghid pentru cititorul curios să descopere multiplele și fascinantele fațete ale unui oraș situat între lumi. Cunoștințele de arhitectură și istorie a arhitecturii, de arte și istoria artelor, de literatură și istoria literaturii sînt importante indiferent de timp și loc și ele vin în întîmpinarea concitadinului nostru. Prin informații riguros selectate, cartea lui Zoltán Kovács prezintă memorabile date și fapte, oameni, idei și instituții ale locului, sugerînd cum anume ar trebui reinventată Timișoara în secolul al XXI-lea”, explică reputatul profesor Victor Neumann.
