Catedrala Mitropolitană Timişoara desfăşoară un program special, în perioada 29-31 ianuarie, cu prilejul Hramului „Sfinţii Trei Ierarhi”. Cel mai mare edificiu religios din Timişoara mai are încă un hram, al „Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş”, care se sărbătoreşte în luna septembrie.
Miercuri, 29 ianuarie, de la ora 19.00, va avea loc Vecernia cu Litie, iar de la ora 21.00 – Utrenia.
Joi, 30 ianuarie, de la ora 7.30, va fi organizată Taina Sfântului Maslu, iar de la ora 8.30 – Acatistul Sfinţilor Trei Ierarhi; de la ora 9.30 – Sfânta Liturghie Arhierească; de la 16.30 – Acatistul Sfintei Muceniţe Filotea, de la 17.00 – Vecernia, iar de la ora 18.00 – Concertul Corului Catedralei Mitropolitane.
Vineri, 31 ianuarie, de la ora 7.00, va avea loc Utrenia; de la ora 8.30 – Acatistul Sfintei Muceniţe Filotea, iar de la ora 9.30 – Sfânta Liturghie Arhierească.
Declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura şi sculptura ei şi înălţată la încrucişarea celor mai importante artere de circulaţie din oraş, Catedrala Mitropolitană Timişoara impresionează prin dimensiunile ei, prin graţia liniilor cât şi prin învelişul de ţiglă smălţuită care străluceşte de departe în razele soarelui.
Construcţia propriu-zisă a catedralei a început în anul 1936, prin sfinţirea pietrei fundamentale de către episcopul Andrei Magieru al Aradului. Au fost necesari cinci ani de muncă intensă până la ridicarea tuturor lucrărilor de arhitectură, suprafaţa construită cuprinzând 1.542 m, iar volumul în jur de 50.000 mc, capacitatea fiind estimată la aproximativ 5.000 de credincioşi. O atenţie specială merită cele şapte clopote al căror sunet impresionează prin rezonanţa neobişnuită care se aude pe tot cuprinsul oraşului.
În toamna anului 1946, după zece ani de efort, noul lăcaş de cult, împodobit cu cele mai bune şi mai alese opere, aştepta solemnitatea târnosirii şi încredinţării cultului pentru care a fost destinat. A fost aleasă ziua de 6 octombrie 1946 ca zi a marelui praznic al ortodocşilor din Banat. La această mare procesiune a participat însuşi patriarhul Nicodim Munteanu, Regele Mihai I, alături de întreg episcopatul Mitropoliei Ardealului şi reprezentanţi din toate colţurile României.
În interior, catedrala a fost îmbogăţită cu moaştele mitropolitului Iosif cel Nou, care au fost strămutate de la mănăstirea Partoş în anul 1956. Din iniţiativa mitropolitului Nicolae al Banatului, s-a hotărât încă din anul 1962 organizarea unei colecţii care să cuprindă arta religioasă veche din Banat, adăpostită în subsolul din incinta catedralei. Partea de subsol dinspre altar cuprinde necropola mitropoliţilor Banatului. Primul mitropolit înhumat aici a fost Vasile Lazarescu (1947-1961).
Între anii 2003-2006, pictura catedralei mitropolitane a fost desprăfuită, redându-i-se strălucirea originală.
Aşa cum se prezintă astăzi, pictura şi sculptura catedralei mitropolitane dezvăluie privirilor un tot unitar axat pe filonul tradiţiei artistice româneşti, dar înainte de toate reliefează talentul şi arta celor ce au trudit la înfrumuseţarea acestui locaş de cult.
