Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), din care face parte și Centrul Universitar Timișoara, a lansat, marți 15 februarie, o poziție privind cele două inițiative ale Comisiei Europene în domeniul învățământului superior.
Aceasta se raportează atât la contextul internațional, menționând măsuri pe care studenții le așteaptă de la Spațiul European al Educației, cât și la acțiunile care trebuie luate la nivel național pentru ca sistemul de învățământ superior românesc să nu piardă, din nou, ritmul tendințelor europene.
Poziția ANOSR face referire la comunicarea Comisiei Europene privind o strategie europeană pentru universități și la propunerea de recomandare a Consiliului European referitoare la construirea de punți pentru o cooperare eficientă în învățământul superior european. Documentele elaborate de Comisia Europeană exprimă tendința pozitivă accentuată de-a lungul ultimilor ani de a crește implicarea Uniunii Europene în sfera învățământului superior.
La nivel european, poziția ANOSR a pornit de la revendicările Organizației Europene a Studenților (European Students’ Union), federația europeană care reprezintă studenții și în care ANOSR reprezintă studenții din România, și de la experiența negativă a implementării unor demersuri precedente stabilite de instituțiile europene, precum implicarea tinerilor în elaborarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, un eșec în multe state membre UE pe care Comisia l-a ignorat și nesancționat în ciuda reglementării prin norme imperative.
Printre măsurile necesare detaliate în poziție se regăsesc: creșterea participării studenților în guvernanța Alianțelor de Universități Europene și a impactului efectiv resimțit de studenți, menținerea importanței mobilităților fizice, monitorizarea aspectelor legate de dimensiunea socială a educației în Semestrul European, monitorizarea libertății academice în cadrul raportului Uniunii Europene privind Statul de Drept, adoptarea unui Cod European al Drepturilor Studentului drept precondiție pentru finanțare din fondurile UE. De asemenea, de importanță crucială este participarea adecvată a studenților în guvernanța Spațiului European al Educației. Fără actorii interesați implicați formal, Spațiul European al Educației ar ajunge să reprezinte un exemplu negativ, un spațiu european al miniștrilor și un regres față de ceea ce reprezintă o normalitate în sistemul Procesului Bologna.
Pe de altă parte, numărul de acțiuni propuse de Comisie, precum și gradul de coordonare și colaborare așteptat la nivel european sunt fără precedent pentru Uniunea Europeană în acest domeniu și vor avea efecte pozitive profunde asupra învățământului superior din Europa, în domenii precum cooperarea europeană, tranziția verde și digitală, dezvoltarea de competențe pentru studenți. Participarea studenților, transparența și învățământul centrat pe student trebuie să fie în centrul acestor inițiative nu doar la nivel de valori, ci și de măsuri și obiective.
Tocmai din acest motiv, ANOSR a elaborat un set de propuneri dedicate implementării inițiativelor la nivel național, pornind cu un plan de măsuri transparent care să fie asumat de Ministerul Educației. Complexitatea schimbărilor de la nivel european reclamă acțiuni coordonate și rapide la nivel național. În acest sens, alianța RO European Universities reprezintă un mod de a valorifica experiența universităților românești membre în alianțe și exemplu de bună practică de promovat la nivel european.
Printre domeniile relevante și măsurile propuse de ANOSR și detaliate în poziție se regăsesc: creșterea eforturilor de digitalizare (declarația ANOSR din 2020, „Asumare reală, nu slogan” rămâne valabilă), finanțarea suplimentară a mobilităților fizice, implementarea de către Guvern a cardului european al studentului drept document care să înlocuiască carnetul de student și să servească mai multor funcționalități, implicarea universităților în dezvoltarea sustenabilă și tranziția climatică, inclusiv prin a deveni exemple de structuri care activează sustenabil.
De asemenea, pentru implementarea adecvată a obiectivelor europene, este urgent să fie finalizate restanțe acumulate în timp, precum: dezvoltarea adecvată și utilizarea rezultatelor învățării, recunoașterea învățării în contexte non-formale și informale, mecanisme energice de adresare a inechității din sistemul de învățământ superior românesc (fiind de notorietate plasarea sa în topurile europene referitoare la inechitate), inclusiv printr-o strategie națională și strategii universitare privind dimensiunea socială a educației. Alte teme adresate în poziție se referă la importanța adoptării unei Metodologii naționale de evaluare și formare continuă a cadrelor didactice (prevăzută de 10 ani în Legea educației), care să sprijine inovația pedagogică, și creșterea calității stagiilor de practică.
„Într-un moment în care status-quoul european în sfera învățământului superior se transformă, sunt două opțiuni pe masă: să fii refractar sau să te adaptezi inteligent. Prima variantă presupune opoziția la schimbări sau mimarea lor fără conținut sau susținere reală prin contribuții europene și măsuri naționale. A doua variantă, pe care ANOSR o susține prin propuneri de îmbunătățire la nivel european și măsuri de implementare la nivel național, este de a utiliza acest context în interesul comunităților universitare, reducând decalajele, crescând performanța și integrarea europeană a învățământului românesc și prioritizând acele acțiuni care pot produce efectiv o îmbunătățire pentru beneficiari”, a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.
