Interviu cu avocatul Virgil Melnic, din Timișoara, fost candidat la demnitatea de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, fost raportor de țară și expert al Comisiei Europene.
1.După părerea dumneavoastră, cum credeți că trebuie să fie candidații pentru aceasta înaltă demnitate în CSM?
Răspuns VM: Candidații pentru înalta demnitate de reprezentanți ai societății civile în CSM trebuie categoric să fie juriști profesioniști cu cel puțin 10-15 ani vechime profesională și trebuie să prezinte nu doar proiectul viitoarei activități, ci ar trebui să prezinte mai întâi proba celor obținute pe plan profesional în slujba cetățeanului. Concret fapte. Dacă ar fi așa atunci eu personal care am modificat piața asigurărilor în România, drepturile victimelor accidentelor fiind ulterior recunoscute Senatul mă alegea pe mine în CSM. Lipsind criteriul Senatul a ales pe cumetrie, soția unui parlamentar! Trebuie întâi întrebat AMRul (Asociația Magistraților): De ce nu l-ați propus voi? Sponsorizare SUA, Audiere CSM, Tv/RadIo Interview-uri: Voi nu știați cine-i VM?
2.Alegerea de către Senat a celor doi reprezentanți ai societății civile pentru CSM e apanajul politicului, respectiv alianța unor partide, ori majoritatea simplă își spune cuvântul?
Răspuns VM: Putem să precizăm doar faptul că senatorii aleg 2 nume și le votează ca atare. Cum le aleg e treaba lor nimeni nu se amestecă. Candidați oportuniști, persoane ce fac parte din clientela de partid. Credincioși să fie! Totuși să avem în vedere ce zice legea. Constituția România 2003 art 133/134 stipulează de bună credință în art 133² lit b « 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în drept, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală » Vechimea acestor specialiști în domeniul dreptului era minimum 7 ani dar cu timpul ea s-a redus la 3 ani și dosar bun. Dacă vă amintiți cam prin 1983 erau admiși la examenul pentru facultatea de drept numai copiii de activiști PCR. Uite că ne-am ajuns dacă trepădușul de partid promite atunci să-l promovăm. Care este în prezent situația? Românii nu au încredere în justiție numai 47%. Situația persistă deși s-au făcut eforturi cu cheltuieli enorme pentru justiție, leafa fiind foarte mare și justificată prin dificultatea muncii prestate, spațiile prevăzute cu dotările necesare și la nivel UE, digitalizarea este în promovare existând așadar condițiile ca să aibe românii parte de justiție corectă. La noi însă nu există așa ceva în totalitate. Avem justiție, dar nu în toate cazurile, iar practicile existente lasă de dorit în multe cazuri, acestea ar trebui remediate. Important de menționat, remedierea nu are loc și omul rămâne cu dreptatea în brațe. Justiția din România nu mai este controlată de Ministerul Justiției, judecătorul pronunță după cum îl taie capul – uneori chiar după lege – dacă cetățeanul nu este mulțumit el se va plânge numai inspecției judiciare CSM. Inspecția judiciară respinge la rândul ei. Asta este tot, de aici neîncrederea.
Precizăm că am vorbit de justiția în civil. La penal este altceva, acolo avem ancheta unui organ al poliției existând supravegherea unui procuror, avem finalmente instanța penală, per total justiția penală are o notă mai mare. La cazurile mari DNA care a avut rezultate bune în ultimii ani. Civilul este slab. Întrebarea care se pune este cu ce se ocupă cei 2 reprezentanți ai societății civile în CSM? Aceștia se ocupă cu orice, dar nu contribuie la calitatea actului de judecată deoarece ei nu se pricep la justiție. Reprezentanții societății civile în CSM, există și dovadă scrisă în acest sens pe care o putem prezenta, sunt chiar incapabili să reprezinte eventual pe cetățean în fața inspecției judiciare, iar preocupările lor sunt axate pe acțiuni PR, ori chestiuni generale nicidecum reprezentând cetățeanul. Cităm la întâmplare două exemple: mesajul CSM pentru Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane sau recent cererea pentru a fi majorat salariul lor de la 6.000€/lunar la salariul de 8.000€/lunar!
3.Domnule avocat, Virgil Melnic, ați fost candidat la demnitatea de reprezentant al societații civile în CSM. Ce părere aveți de faptul că orice candidatură este reglementată prin text legal și urmărită cu strictețe de către Senatul României?
V.M. Domnule ziarist Gheorghe Miron, încep prin a vă mulțumi că sunteți interesat de acest subiect fierbinte: justiția! «calitatea actului de justiție» Felicitări pentru asta, sunteți un ziarist profesionist. Referitor la întrebarea dvs., răspunsul trebuie nuanțat. În primul rând salut societatea civilă, respectiv Comisia Electorală a VotONG care a publicat un comunicat la data de 6 septembrie 2022, manifestând astfel un interes în mersul lucrurilor și contestă alegerea de către Senat a reprezentanților societății civile, în CSM doar pe baza criteriului politic asigurându-și astfel 2 voturi în CSM. Până astăzi, PSD a dominat având majoritatea în Senat și rezultatele se văd. Sondajul Eurobarometru 2021 indică la români o încredere în armată – 64%, poliție – 56%, justiția fiind pe locul 3 cu 47%, adică corijentă dar nu ultima. Politicul e repetent având un procent mai mic de 30%, însă de politicieni se ocupă cetățenii prin vot. Așadar este util demersul VotONG care poate contribui la alegeri sănătoase la Senat, iar viitorii demnitari aleși dintre profesioniști, să asigure nota de trecere. Oare cum ar fi dacă încrederea noastră în justiția din România ar fi peste 60%? Pentru asta să trecem la treabă. Împreună avem șanse mai mari. Candidatura este reglementată prin text legal fiind urmărită cu strictețe de către Senatul României. Ce înseamnă e simplu: avem lege pentru alegerea la Senat a reprezentanților societății civile în CSM. Totul se respectă la condiția formală, e respectată legea întru-totul, dar mai puțin un capitol: profesionalism și vechimea, fiind alese persoane agreate, eventual rude cu parlamentarii, în niciun caz aceia care au și realizat ceva, respectiv au contribuit la calitatea actului de justiție. În Senat nici nu poți să-ți prezinți punctul de vedere – nu au timp pentru așa ceva – votul în Senat respectând disciplina de partid. Cam de pe vremea lui nea Iancu.
Răspunsul la întrebare ar fi incomplet, dacă nu voi menționa și candidatura mea chiar de 2 ori. Subliniez maniera procedurală decentă la Senat, inclusiv comisia juridică care eventual adresează întrebări, clarificând opinii, totul până când ne prezentam la Senat pentru vot. Observam vreun ales al neamului pupând mâna candidatei la CSM, profesoara ce a promovat loaza ajunsă senator, etc. Uneori nevasta vreunui ales parlamentar aleasă la CSM. Păi, ce reprezentanți să avem? Candidatura mea a fost considerată aparte chiar de ziariști. Asta pentru că la dosarul meu proiectul stipula că eu voi reprezenta pe cetățeanul român și am dorința de a veghea la bunul mers al actului de justiție, vezi drepturile omului.
4 . Aveți o carieră extraordinară în spate de avocat. Ce părere aveți de calitatea actului de justiție, la 32 de ani de la revoluția din 1989?
Răspuns VM. Domnule ziarist Gheorghe Miron, să nu mă confundați. Avocat n-am fost cine știe ce deoarece la instanțele obișnuite am tot avut respingeri. Am strălucit însă la ÎCCJ, Instanța Supremă a admis 5 din cele 6 recursuri susținute de mine. Într-adevăr în cariera lor o viață întreagă, majoritatea avocaților nu câștigă 1 singur recurs ÎCCJ. Totuși mulți avocați sunt mult mai pricepuți ca mine, dar nu personalități. Una este succesul și banul și cu totul altceva personalitatea, care îmbină specializarea cu o recunoaștere internă și internațională Virgil Melnic Bursă Comisia Europeană 1997.
Citez în acest sens “PEOPIL Conference for Central & Eastern European Lawyers” 21-22 October 2022 la Hilton Athenee Palace, București. Uniunea Europeană adică Schengen care pe plan profesional ajunge la București. Politicul se mai gândește! Virgil Melnic este “Chair Morning Session” la conferința PEOPIL 21-22 Octombrie! https://www.peopil.com/conferences/conference-for-central-eastern-european-lawyers/
Referitor la actul de justiție am răspuns mai sus. Sintetizând voi prezenta lacuna esențială, dincolo de orice prejudecată: nu există un standard profesional optim. Lacuna poate totuși fi suplinită, ne gândim la existența în CSM a 2 reprezentanți autentici aleși de Senat, care pot apăra statul de drept veghind la aplicarea legii.
5.Cum vedeți funcționarea statului de drept în România și cum îl poate ajuta trimisul de societatea civilă în CSM, așa cum și dumneavoastră ați dorit?
Răspuns VM. Trebuie ca cititorul să înțeleagă despre ce vorbim. Virgil Melnic este ”Chair” adică prezidează conferința cu avocați experți din țările Schengen la București 21 octombrie, respectiv eu sunt recunoscut pe plan intern / internațional ca specialist în drept. Vorbim de statul de drept. Ce este acesta? Simplu: statul de drept înseamnă legea. Aplicarea legii definește statul de drept, unde legea se aplică avem stat de drept. Memoria mea vă aduce exemplul perfect. Prin anul 2005 am condus în România proiectul FRAVA sponsorizat de ambasada SUA la București. Era alt CSM, fiind condus de ilustrul judecător Dan Lupașcu ce i-a ținut piept și lui vodă Băsescu, așadar pe vremea aia noi am și colaborat – proiectul FRAVA, fiind audiat la CSM unanimitatea de voturi acolo hotărând ca FRAVA să colaboreze cu INMul. Adică judecătorii viitori audiau implicit precepte FRAVA despre drepturile cetățeanului. Ulterior Senatul alegea pentru CSM pe alții/altele nu pe Virgil Melnic. Păi vedeți? România și statul de drept. Sigur că vom avea și noi cândva stat de drept. Însă e momentul să gândim cu toții înspre acea direcție. Propun un exercițiu de logică.
România a schimbat legislația civilă și legislația penală. Toate s-au schimbat în România, iar crâmpeie din legea statului x combinate cu altele din statul y toate produc la noi – deocamdată – nesiguranța și debandadă organizată. MJ se uită și eventual face politică, iar CSM-ul ocupat cu luptele pentru putere uită de obiect. Rezultatul se vede la încrederea românului: penalul (DNA) merge, dar civilul: BA. Virgil Melnic asta a făcut, a adus practici UE și SUA câștigând recursuri la ÎCCJ evident dacă Virgil Melnic e demnitar în CSM magistrații, vor respecta opinia lui. Indiferent lupta pentru putere profesioniștii se respectă între ei. Magistrații vor respecta opinia societății civile (Virgil Melnic!) Așa cum CSM vota în anul 2005! Dacă însă Senatul alege oameni de casă la ce sunt ăia buni? La statul de drept?
6.Se spune adesea că penalul este reglementat și urmărit de către organisme specifice, dar civilul este lăsat la îndemâna practicilor uneori nelegale, existente în România. Cum comentați?
Răspuns VM. Nu este așa …. se spune, ci așa este. Hai să deschidem ochii. Avem penalul și civilul fiecare cu legea lui. Numa că penalul e statul cu absolut totul ce presupune asta, autoritatea statului plus bani cu lopata. Avem magistrații care în penal respectă legea, dar practicile vechi trebuie schimbate. Totuși când vorbim de penal vedem și statul de drept mai aproape. Cam prin 2010 ani, am fost la conferința Athenee Palace și l-am cunoscut pe boss-ul la echipa SUA ce ajuta DNA să se pună pe picioare. Penalul: sprijin, dar și bani. Uitați-vă cum penalul și-a tras clănțăi de rasă care apără infractorii. Ăia au $$. Civilul: În bătaia vântului! Descurcă-te, frate române! Da, poți tu să faci față? Cetățeanul român e plimbat pân’ce rămâne fără pingele. Fără clănțău de lux! Urmarea = sunt practici nelegale uneori care ar trebui schimbate. Aude CSM?
7.Care ar fi procedura corectă pentru ca un reprezentant al societății civile să acceadă în CSM?
Răspuns VM. Depinde ce poate cetățeanul român. Depinde de calitatea societății civile. Trebuie să fie aleși ca demnitari la CSM candidații propuși de organizațiile profesionale (AMR / AsProcRO, UNJR, UNBR) și ONG-uri de profil: VotONG. Trebuie ca anumite ONGuri să atace problema și să o trateze adecvat. Abia atunci șanse există, reprezentanții societății civile în CSM sunt personalități recunoscute chiar de către magistrații care realizează că este în interesul lor bunul mers al justiției, practicile se constituie ca tare, Justiția este credibilă. Oare cum vă imaginați dvs că s-a și edificat statul de drept în țările cu vechi democrații? Exact procedând așa: legea se copiază, practicile se constituie. Observăm VotONG cu inițiativa oportună. Întrebarea e: poate să și învingă?
8.Cum ar trebui să fie relația acestuia cu politicul?
Răspuns VM: Politicul? Relația? Ar trebui să te faci frate cu dracul până treci puntea. Eu, Virgil Melnic, care sunt personalitate juridică notorie, am reușit în proiectele profesionale cam 40-50%. Am dat greș pentru că nu am vrut să fac politică. Pentru asta când observăm oameni politici sau ONGuri de bună credință ar trebui să ne aliem și împreună noi să contribuim la realizarea dezideratelor. Domnule ziarist Miron, vă mulțumesc încă odată!
