Umblatul cu capra de Anul Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiționale transmis din generație în generație în satele din Banat, din Moldova, dar și din celelalte zone ale țării, menționat prima dată de Miron Costin, în lucrările sale, dar și în ampla lucrare Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir.
Acești erudiți, cercetători istorici, încadrează jocul cu capra în genul teatrului popular.
“Umblatul cu capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou”, explică wikipedia.ro.
Umblatul cu capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou, umblatul cu ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou, iar în prima zi a noului an, se merge cu pluguşorul şi cu sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii.
Ța, ța, ța, capriță, ța. A trecut cerbul Carpații, ca să joace la toți frații, cu covor împestrițat, cu luceferi înstelat. Sânge roșu închegat, capra noastră a înviat. Mulțumim lui Dumnezeu, ca-anviat căprițu meu…!” – este mesajul colindătorilor.
Joacă, joacă, Moș Martine, că-ți dau miere de albine. Joacă, joacă tropoti, ca țiganul la prășit! Ursul meu din Spania, l-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun că de nu-ți fac pielea scrum…! – arată versurile.
”Alături de cel al ursului, „jocul caprei“ a aprins întotdeauna imaginaţia și creativitatea omului de la ţară, făcându-l să vadă în acest animal un simbol magic. „Capra“ (jocul cu măști) a fost privită ca o fiinţă care era în stare să apere comunitatea de cele rele, dar uneori, prin forma ei ciudată, era văzută și ca o zămislire pe faţa pământului a diavolului – și poate de aceea a apărut și expresia populară capra sare masa, iada sare casa“, explică historia.ro.
Un lucru este clar: umblatul cu capra și cu ursul reprezintă două din cele mai îndrăgite datini de iarnă de pe plaiurile noastre, originile lor ancorandu-se în vremuri precreștine chiar, motiv pentru care este uimitoare perseverență cu care s-au transmis peste secole până astăzi, iar acest fascinant și chiar misterios joc se practică în toate județele României, cu mare interes de către tineri.(foto-urbeamea.ro)
