Acasă Actualitate Cerbii înfometaţi fac prăpăd pe culturile de la Pişchia (foto, video)

Cerbii înfometaţi fac prăpăd pe culturile de la Pişchia (foto, video)

510
DISTRIBUIȚI

Daune de sute de milioane, provocate de animale lăsate de izbelişte de Direcţia Silvică
O serie de agricultori din judeţul Timiş se plâng, de ani buni, de prăpădul pe care îl fac pe culturi animalele sălbatice înfometate. Iarna, sute de cerbi şi căprioare ies din păduri, în lipsa hranei, şi ajung să pască de pe culturile de grâu. Vara, mistreţii fac pagube mari în culturile de porumb. Direcţia Silvică Timiş, care administrează fondul cinegetic din judeţ, ar trebui să se ocupe de hrana animalelor pe timp de iarnă, tocmai pentru ca acestea să nu fie nevoite să se hrănească distrugând culturile oamenilor, spun unii agricultori.

 

 

 

{vsig}galerie/cerbi-pischia{/vsig}

 

Cultura nu este afectată în aşa mare măsură de păscut, cât se distruge la deplasarea cornutelor, mai ales când temperatura creşte peste zero grade Celsius şi pământul se înmoaie puţin. Paul Stelică Mălăeştean, administratorul SC EXIM AGRO – OVIS MPS SRL, spune că cerbii înfometaţi fac prăpăd pe culturile de grâu din apropierea pădurilor.

2.500 de hectare cultivate cu grâu, afectate de animalele sălbatice

“Din cauza zăpezii, pentru că animalele nu au mâncare în pădure, o turmă de vreo 40-50 de cerbi lopătari a intrat într-o livadă îngrădită pe care o avem aici. Paznicii m-au anunţat, am închis cerbii aici, le-am adus nişte fân să mănânce şi am apelat la dumneavoastră, să vedeţi cu ce probleme ne confruntăm aici de ani şi ani de zile cu animalele sălbatice. O să le dăm drumul, pentru că nu putem să-i ţinem închişi aici, însă vor începe din nou să pască, să facă pagube”, spune Stelică Mălăeştean, explicând că două treimi din suprafaţa cultivată de EXIM AGRO – OVIS MPS se află lângă păduri, fiind astfel afectate de animalele înfometate: “Societatea noastră, SC EXIM AGRO – OVIS MPS SRL, lucrează o suprafaţă de aproximativ 4.500 de hectare de teren, din care aproximativ 3.000 de hectare se află în zonă limitrofă pădurii. Păduri începând de la Giarmata, Pădurea Cocor, Pădurea Pişchia, Pădurea Bencec, Pădurile Şarlota şi până la Alioş. Ne confruntăm în tot timpul anului cu pagube însemnate din cauza vânatului, însă în special în perioada de iarnă, când animalele nu au ce să mănânce, ies din păduri şi ne distrug culturile de grâu. În momentul de faţă, avem o suprafaţă de 2.500 de hectare de grâu în cultură. Grâul este destul de frumos, poate fi păscut. Nenorocirea nu este însă atât de mare acum, când e îngheţat, ci în momentul când pământul e dezgheţat, moale. Atunci, cultura este distrusă şi prin păscut, dar mai ales prin călcat, fiind afectate rădăcinile plantelor”. Nu doar culturile societăţii amintite sunt afectate.

Pagube pe 500 de hectare, despăgubire de 10 milioane de lei vechi

“În anul agricol 2008-2009 am avut pagube totale evaluate la nouă miliarde de lei vechi. Ne-am judecat cu Direcţia Silvică, însă nu am obţinut depăgubiri nici pentru 30% din pagubă. Din 2009 a apărut o hotărâre de guvern nouă, vin reprezentanţi de la Direcţia Silvică, de la Mediu, fac constatări şi în primăvara lui 2009, pe o suprafaţă de 500 de hectare de grâu făcută praf de animale, domnii de la Direcţia Silvică şi de la Mediu ne-au calculat o pagubă de 10 milioane de lei vechi. Deci, pur şi simplu îşi bat joc de noi!”, explică nemulţumit Mălăeştean.

Cine e responsabil?

Animalele sălbatice aparţinând fondului cinegetic administrat de Direcţia Silvică n-ar ieşi pe culturi dacă ar avea suficientă mâncare în hrănitorile amenajate special în păduri, spune acelaşi Mălăeştean. „Vinovaţi, în primul rând, sunt cei care gestionează fondul de vânătoare, adică Direcţia Silvică, pentru că ei sunt proprietarii fondului de vânătoare. Ei câştigă foarte mulţi bani, sume foarte mari vânând aceste animale. Se organizează vânători şi se plătesc scump trofeele. Ei ar trebui şi sunt obligaţi prin planul pe care îl au, să furajeze animalele. Nu se poate aşa. Cu ce să trăiască animalele? Situaţia ar putea fi ţinută sub control, însă dânşii (n.r. – Direcţia Silvică) nu se preocupă de hrănirea animalelor. Situaţia este generală, nu este doar la mine. La mine este, însă, de o amploare mai mare pentru că sunt culturile mai dezvoltate şi suprafeţele mult mai mari. Sunt, însă, şi foarte mulţi localnici care nu mai lucrează pământul de ani de zile tocmai din cauza asta, pentru că nu reuşesc să scoată, din cauza animalelor, nicio producţie pe propriul pământ”, spune Mălăeştean. Ioan Palconi, directorul Direcţiei Silvice Timiş, ne-a declarat: ”Ne facem treaba cât putem de bine. Administrăm hrana pentru animale cât putem de bine şi încercăm să gospodărim fondul de vânătoare cât se poate de bine. Nimeni nu-i, însă, perfect, iar la zecile de mii de hectare pe care le avem în administrare, oricât am vrea, e greu ca totul să iasă perfect, astfel că mai pot apărea şi situaţii neplăcute. Comisia de evaluare a eventualelor pagube nu o întocmim noi, astfel că nu noi acordăm nici eventualele despăgubiri. După efectuarea procesului-verbal de constatare, se iau toate măsurile care se impun, însă pentru asta trebuia să fim solicitaţi. Nu cred că subiectul trebuia atât de mediatizat înainte de a fi discutat. Îl aştept oricând pe domnul Mălăeştean la o discuţie clară, transparentă, pentru că dorim să fim aproape de toată lumea şi să ajutăm pe cine e nevoie”.

Comentarii

comentarii