Cercetările Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Timişoara în
dosarul “Motorina CFR”, vizând sustragerea de combustibil care a
cauzat un prejudiciu de peste 1 milion de euro, continuă, fiind deosebit de
complexe, având în vedere că sunt implicaţi 160 de suspecţi şi inculpaţi şi
trebuie stabilit de către organele de urmărire penală cuantumul imputabil
fiecărui participant la activitatea infracţională.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice al
Parchetului de pe Înalta Curte de de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, structura
Centrală, arată într-un comunicat remis joi, la solicitarea AGERPRES, semnat de
procuror şef birou, că în dosarul penal înregistrat la DIICOT Timişoara se
efectuează cercetări faţă de mai mulţi suspecţi şi inculpaţi pentru
infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, delapidare cu
consecinţe deosebit de grave, complicitate la delapidare ci consecinţe deosebit
de grave.
Potrivit comunicatului de presă, în urma
cercetărilor efectuate a rezultat că, în perioada 2013 – 2016, la nivelul
Depoului de Locomotive Timişoara a fost constituit un grup infracţional
organizat care avea ca scop însuşirea şi sustragerea combustibilului din
gestiune, în baza unui plan infracţional foarte bine conceput, cu roluri clar
definite pentru fiecare dintre membrii grupării, cauzând un prejudiciu de
7.502.371 lei. Cercetările în cauză sunt deosebit de complexe, având în vedere
numărul mare de suspecţi şi inculpaţi (160 de persoane), precum şi stabilirea
de către organele de urmărire penală a cuantumului imputabil fiecărui
participant la activitatea infracţională.
Procurorul şef al DIICOT Timişoara, Alex
Florenţa, declara pentru AGERPRES, în aprilie 2016, când au început cercetările
în acest caz, că prejudiciul de 1 milion de euro este estimativ, urmând ca
valoarea reală să fie mult mai mare, calculată pe baza documentelor ridicate în
cadrul cercetărilor.
“Valorificarea
propriu-zisă a motorinei sustrase se făcea prin două modalităţi, pentru
cantităţile mici se încărca în diferiţi recipienţi şi plecau. Pentru
cantităţile mai mari, în incinta depoului era amenajat un spaţiu care aparţine
tot CFR, dar care fusese dat în folosinţă fără niciun contract în sine, unei
societăţi care-şi amplasase o pompă în incinta spaţiului respectiv. O conductă
artizanală improvizată lega rezervoarele propriu-zise ale CFR, în care
depozitau cantitatea de combustibil pe care reuşeau să-l sustragă şi se vărsa
prin această conductă în staţia tip PECO din spaţiul artizanal, unde noaptea
veneau tot felul de tiruri de la societăţi, încărcau motorina cu care plecau
mai departe. Acolo s-a muncit, nu glumă. (…) Suspecţii puneau în locomotive o
cantitate de combustibil care le ajungea pentru efectuarea cursei, dar în
actele întocmite treceau cantităţi mai mari. Aceşti parametri se măsoară cu un
debimetru, un dispozitiv care îţi dă cantitatea corectă. Cu acest debimetru şi
cu sprijinul laboranţilor din instituţie, se jongla la cantităţile de motorină,
astfel încât în locomotivele care plecau în curse se vărsa o cantitate concretă
care le ajungea pentru efectuarea cursei, iar în actele întocmite se treceau
cantităţi mai mari. Diferenţa de cantitate, în actele în fals întocmite, era
jonglată prin intermediul conducerii sucursalei, şefi de unitate, adjunctul
şefului de unitate, gestionarul-şef, după anumiţi parametri, calcule, astfel
încât ei să se acopere în gestiune şi să pară totul în regulă”, explica în
2016, pentru AGERPRES, şeful DIICOT Timişoara. (sursa: Agerpres)