Acasă Actualitate Chinuirea limbii române la nivel guvernamental

Chinuirea limbii române la nivel guvernamental

527
DISTRIBUIȚI

Motto

”Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații,

Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații!”

Mihai Eminescu, Scrisoarea III, 1881

 

Am urmărit cu interes cetățenesc declarațiile proaspătului prim-ministru al României, domnul Florin Cîțu. Din păcate pentru mine, îi înțeleg anevoie bolboroseala prim-ministerială: accentuarea nefirească a cuvintelor, aritmarea propozițiilor în frază, de parcă ar mesteca tot timpul niște ciungă acră și expirată, pe care ar vrea să o scuipe cât mai repede. Limba noastră cea română nu pare a fi un ”fagure de miere” pentru domnul premier. Sau, dacă încerc o altă comparație, pentru că nu îmi este ușor să redau ceea ce simt când îl ascult pe domnul Cîțu, parcă ar fi un pisicuț care în loc de ”mia-miau” încearcă să scoată pe gură un ”ham-ham” repezit. O astfel de rostire a cuvintelor, a propozițiilor și a frazelor, te face să pierzi sensul eventualelor idei care ar trebui să reiasă dintr-un discurs prim-ministerial.

Mai mult, domnia sa, la câteva cuvinte chinuit pronunțate, mai adaugă niște sunete, un fel de pseudointerjecții, sau pseudobâlbe, pseudoonomatopee de care este plin, de altfel, limbajul majorității politicienilor români contemporani: ”ăăă” și ”îîî”. Aceste cârje ale vorbirii actuale nu sunt decât semnele incapacității minților sfertodocte de a se exprima limpede, coerent și logic. Iar când, între aceste propte, debitezi tot felul de inepții, impresia pentru ascultător este execrabilă. De la formă la fond, cetățeanul, oripilat, nedumerit nu pricepe nimic. Uneori, domnul Cîțu pare a accentua deliberat neînțelegerea, mai ales când i se pun întrebări deranjante. De exemplu, în urmă cu 2 zile, l-am urmărit pe domnul prim-ministru, într-o importantă conferință de presă, când a refuzat să răspundă concret la o întrebare repetată de 3 ori consecutiv, legată de niște sporuri acordate angajaților din prefecturi. Adică a răspuns ca baba surdă la piață (”Bună dimineața maico! /Castraveți vând, drago!”), arătându-ne că, totuși, între ”ăăă”-ri și ”îîî”-uri mai spune ceva și cu (rea) intenție…

Dacă este să dăm crezare adversarilor politici ai domnului Cîțu (că a picat examenul de treaptă la liceu, ca de altfel admiterea la facultatea de stat, că nu și-a finalizat doctoratul….) exprimarea domniei sale poate fi explicată. Nu știu cum o pot motiva partenerii politici, care îl laudă pe domnul Cîțu că a făcut studii în SUA, că a muncit la diferite bănci de prestigiu, pe tot mapamondul, din Noua Zeelandă până în România. Prin urmare, potrivit susținătorilor, domnia sa este o capacitate intelectuală transnațională, de nivel mondial. Eu, cetățean nemulțumit de prestația publică a domniei sale, ce să zic? O fi uitat limba română? Poate gândește în limba engleză? Sau franceză, sau italiană, limbi pe care, în conformitate cu diferitele CV-uri publicate, se pare că le cunoaște? S-a mai văzut așa ceva, pe la unii fotbaliști. Altfel, ce explicații aș mai putea avea pentru a împăca variantele pro și contra capacităților intelectuale ale domnului premier, legate de modul în care se exprimă în limba maternă? Refuz să cred că un colegiu privat american sau o bancă ar putea avea locuri, respectiv posturi pentru persoane speciale, cu anumite dizabilități, în cadrul actualei politici mondiale a corectitudinii, menite să sprijine diferitele minorități!

Ajunsă pe culmi, în conformitate cu ”principiul lui Peter”, doamna ministru al muncii Raluca Turcan este nevoită să ia în mână și să guste acum castanele cam fierbinți din pensiile și salariile românilor. Noroc că este mare amatoare de ”îîî”-uri, spuse din vîrful preafumoaselor buze, care ”cu siguranță” vor ”liniști” toate ”categoriile de oameni ai muncii” și nemuncii din România.

Modul strepezit de vorbire al domnului Dan Barna a fost cunoscut încă înainte de a fi vice prim-ministru, când încerca să devină președintele României. Nu știu dacă eșecul de atunci va limpezi perseverența domnului Barna în a conduce țara, măcar la nivel oratoric. Cred că avem parte, în continuare, de o retorica guvernamentală păguboasă în formă, găunoasă în fond și viceversa. Nimic nou, nu-i așa? Acest articol apare azi, 15 ianuarie, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, cel care a dat limbii române ”o nouă viață”, după expresia fericită a lui Titu Maiorescu.

Cu personaje care vorbesc românește asemenea celor aflate acum în fruntea Guvernului României, viața limbii române este tot mai chinuită. Așa cum este și viața multor români.

Sursa: banatulazi.ro

Comentarii

comentarii