Acasă Editorial Cine (ne) sunt plătitorii?

Cine (ne) sunt plătitorii?

711
DISTRIBUIȚI

Lia Lucia EpureTrecem pe străzile unui oraş, trecem prin Timişoara, adesea nepăsători în faţa unor probleme, care, de fapt, ne interesează pe toţi. De unde vin banii pentru repararea străzilor? Dar pentru şcoli?  Pentru multe din problemele comune există răspunsuri, înainte de a exista întrebări. Vă propun un mic exerciţiu de observaţie a unei statistici, care nu este  importantă numai pentru valoarea matematic calculată a listei primilor 100 de plătitori de taxe  către bugetul local. Este vorba despre impozitele luate în calcul  la Primăria Timişoara, la care se mai pot adăuga (un alt calcul) taxele către Direcţia Finanţelor Publice Timiş, care, de data aceasta, nu vor face subiectul analizei noastre. Conform evidenţei Primăriei Timişoara, primii 100 dintr-o listă de  1.000 de firme (adică primii 100 din primii 1.000 de plătitori) sunt  contribuabilii la bugetul local, care asigură, de fapt, 53 la sută din  întregul buget pe oraş.
Între aceste firme (ne cerem scuze, dar nu avem spaţiu pentru întreaga listă): RATT, TIMCO SA, SC BEGA TEHNOMET, CASA AUTO TIMIŞOARA, VALKIRIA, EUROCONSTRUCT, ROMCAPITAL, DATATIM, ELBA, METAL TIM, DRUMURI MUNICIPALE şi altele.
Între primele 100, Grupul Bega  deţine pe listă şase firme, fără să le enumăr pe toate. Se mai adaugă companiile multinaţionale: CONTINENTAL AG, COCA COLA, SMITHFIELD PROD, ENEL, SOLECTRON.  Deci, mai mult de jumătate din aceste firme dau oraşului Timişoara, sub forma taxelor şi impozitelor,  mai bine de jumătate din banii de care are nevoie.
Nu ar fi firesc, în aceste condiţii, ca aceste firme, care  sunt motorul financiar al oraşului, să  beneficieze, nu ca favor, ci ca onoare  între parteneri de dialog, de anumite priorităţi? 
Ca model: durata eliberării  anumitor aprobări (autorizaţii)  care sunt  concepute în sensul dezvoltării companiilor, deci în  sensul creşterii oraşului, ar putea fi concepută la o altă dimensiune temporală, adecvată ritmului de  creştere al companiilor respective.
Din moment ce, ieri, în consiliul local a fost cerută o rectificare negativă a  bugetului, de nu s-ar încerca şi alte forme de colectare a banilor? Spre  exemplu, taxa de urgenţă pentru anumite procesări de documente în primărie?
Iată un mic exemplu de obţinere a unor bani, pe care şi firmele, şi  cetăţenii ar fi de acord să le plătească, numai şi numai să nu mai stea  în lunga aşteptare…
Din păcate, birocraţia  are încă în România o faţetă extrem de necuviincioasă,  pe care va  trebui, împreună, să o modelăm, să  o facem să-şi schimbe „mutra obosită”, cu urme comuniste, pe ici-pe acolo, despre care am vrea să nu mai amintim. 
Plătitorii noştri sunt, aşadar, firme active din Timişoara, firme româneşti, în mare parte, acoperind nevoile oraşului,  mai mult de jumătate. Mult? Puţin?
Suficient cât să le arătăm respectul care li se cuvine

Comentarii

comentarii