.jpg)
Reprezentanţii Cluburilor Rotary şi Lions din Timişoara, alături de Adrian Orza, viceprimarul oraşului, s-au reunit la Casa Oamenilor de Ştiinţă Timişoara, luni, 24 ianuarie, de la ora 19.30, pentru a analiza şansele Timişoarei de a deveni Capitală Culturală Europeană în 2020. Candidatura a fost depusă de către primărie, în 25 ianuarie 2010.
Atuurile
Problema este cu atât mai urgentă, cu cât timpul este foarte scurt. “Nu putem fi liniştiţi pentru următorii 9-10 ani, fiindcă anul decisiv este 2012. Ceea ce vom face până la anul, va fi definitoriu pentru câştigarea titlului”, a spus Lia Lucia Epure, vicepreşedintele Clubului Rotary Timişoara şi directorul cotidianului Ziua de Vest. Amintim că rivalii Timişoarei sunt Cluj-Napoca, Belgrad, Iaşi şi Alba Iulia. Totuşi, oraşul de pe Bega are câteva atuuri. Lia Epure a amintit că aici trăiesc în armonie perfectă 29 de etnii şi, fapt unic în Europa, tot aici există teatrul de stat în trei limbi. “Acesta reprezintă un punct foarte tare. Am putea identifica o listă care să cuprindă nume sonore în lume – unul este Herta Muller. Ea s-a născut aproape de Timişoara şi a luat şi Premiul Nobel pentru literatură, am putea să o atragem în această competiţie să ne ajute. Alte nume celebre sunt Johnny Weismuller ( Tarzan), Traian Vuia, compozitorul Bela Bartok sau Ioan Holender”, a spus Lia Epure. Timişoara mai este cunoscută drept Oraşul florilor şi locul de unde a început, în 1989, revoluţia din România. În plus, două branduri celebre – Fabrica de bere şi Poli – fac să se vorbească zilnic despre urbe. Din păcate, arhitecţii susţin că Timişoara nu are nicio şansă să câştige, fiindcă are probleme din punct de vedere arhitectural.
Fără politică
“Trebuie eliminată dimensiunea politică din proiectul acesta, Timişoara – Capitala Culturală”, a spus Adrian Orza, viceprimarul Timişoarei. Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul Timişoara, a propus ca să se formeze un consorţiu din Cluburile Lions şi Rotary, dar şi din alte asociaţii ale societăţii civile, care să facă lobby intens proiectului. Din consorţiu trebuie să facă parte Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. “Consorţiu e ceva ce durează. Se poate începe cu rezervarea denumirii şi poţi să acţionezi pe baza acestui nume şi a semnăturilor”, a accentuat Bogdan Aungurence, preşedintele Clubului Rotary Timişoara. “Am vorbit cu Kelemen Hunor, ministrul Culturii, şi mi-a spus că îşi menţine sprijinul personal pentru ca Timişoara să devină Capitală Culturală în 2020. E foarte important asta”, a precizat Gârboni. Prof. univ. dr. Emilian Popovici a spus că un atuu în câştigarea competiţiei de către oraşul de pe Bega este faptul că între cele trei Cluburi Rotary şi cele patru Cluburi Lions s-a semnat un parteneriat de colaborare unic la nivel european şi, probabil, mondial. Acest lucru trebuie privit cu foarte mare seriozitate, fiindcă astfel s-a format o echipă de 300 de formatori de opinie care pot să acţioneze şi să sprijine proiectul. De asemenea, Timişoara va trebui integrată în Reţeaua oraşelor sănătoase. “Ar fi o lovitură de imagine nemaiponită. Ar fi primul oraş din România integrat în această reţea şi nu trebuie bani. Regulamentul este că dacă un oraş intră în reţea, niciun alt oraş pe o rază în jur de 200 de kilometri nu mai poate adera. E ceva exclusivist.”, a spus Popovici.
