Acasă Actualitate Colterm – ”o gaură neagră care nu mai trebuie umplută cu bani…!”

Colterm – ”o gaură neagră care nu mai trebuie umplută cu bani…!”

DISTRIBUIȚI

Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara a organizat o dezbatere, joi 2 februarie, în sala de ședințe a Aquatim, cu privire la destinul Colterm și dacă cetățenii mai pot să aibă încredere în această companie, care merge în pierdere de mulți ani.

La eveniment au participat autoritățile locale și județene, cetățeni, reprezentanți ai societății civile, dar și parlamentari.

Petru Olariu, președintele FALT a explicat de ce a organizat întâlnirea: “Am vrut să facem această dezbatere, fiindcă noi, ca cetățeni ai Timișoarei, ne interesează ce se întâmplă de mâine, din perioada primăverii, dacă trebuie să găsim o altă sursă de încălzire sau nu. Ne interesează ce se întâmplă cu banii noștri, fiindcă tot ce s-a băgat în Colterm de Primăria Timișoarei sau de Consiliul Județean Timiș sau de Ministerul Dezvoltării, s-a băgat în rețele. Dacă Colterm dispare, dacă clienții nu mai au încredere în furnizor și se debranșează, degeaba mai faci investiții, fiindcă nu mai poți să recuperez acele investiții. De aceea am vrut această dezbatere. Dacă fiecare știe să facă ceva și poate, atunci hai să-l ascultăm și să vină cu o soluție, poate dăm încredere cetățenilor să mai aștepte și să nu se debranșeze, fiindcă debranșările în masă pentru Timișoara ar fi foarte grav, mai ales că Timișoara nu are gaz”.

Petre Nenu, directorul Colterm: “ANRE consideră că, la fel ca și la producție,  cazanele sunt noi, dar ele sunt foarte vechi, au ceva ani. Au fost puse în funcție între anii 1981 și 1989 și au pierdut mult din randament, la fel și la transportul energiei termice. Ei consideră că pe conducte se pierde numai 5% din energia transportată, ceea ce nu este adevărat. În 2021, pierderile erau de 41%, adică 41% din ceea ce produceam nu ajungea la client. În 2022, era un procent  36%. Eu am fost numit director în februarie 2021. Am intrat cu o societate care avea 850 de angajați, iar acum are 680 dintre care peste 80 funcționează la stația de sortare și la reparații școli-spitale. Din punct de vedere al angajaților, suntem destul de eficienți. Am și mărit salariile. Cu tot cu aceste măriri, costurile sunt mai mici decât atunci când eu am preluat societatea.

În ceea ce privește certificatele de poluare, din 2023, sunt numai vești triste. În fiecare an, valoarea acestor certificate a crescut. În 2017, costau 4,86 €, în 2022 costau 84,93 €, iar astăzi costă 93,35 €. E vorba de aceleași certificate de poluare. Suma totală ar costa Colterm peste 20 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 20% din cifra de afaceri a Colterm. E o sumă fabulos de mare pentru o societate care funcționează cu instalații foarte vechi, deși primăria a făcut investiții foarte mari în rețelele de transport ale primăriei, țevile nu aparțin Colterm.

Care sunt speranțele pe viitor? Colterm a depus trei proiecte pe PNRR. Primul proiect este pe panouri fotovoltaice. E depus în vara anului trecut, dar nici un semnal nu s-a primit înapoi. Al doilea este pentru producerea de hidrogen verde, dar sunt probleme cu aprobarea, iar al treilea proiect este pentru motoare pentru co-generare care sunt mult mai eficiente”.

Subprefectul Ovidiu Drăgănescu: “Guvernul și-a asumat ceea ce nu a putut să facă primăria, în 2021, și a dat 100 de milioane de euro, suplinind ceea ce nu a putut să dea consiliul local. Am făcut și noi ce am putut,  am sunat de la ministrul energiei, la primul ministru. Guvernul a dat, dar  Colterm nu este compania Guvernului. Totuși, Timișoara a fost regina subvenționării de către Guvern. Problema este că nici Colterm-ul nu mai poate face față, dincolo de lipsa banilor, lipsa subvențiilor și cooperarea cu primăria. Colterm are probleme și cu reducerea numărului de abonați. Chiar Ilie Bolojan, președinte Consiliului Județean Bihor, mi-a atras atenția că primul lucru este să nu pierdem abonați. Totuși, gafa a fost făcută. Nu trebuia băgat Colterm-ul în insolvență chiar înaintea iernii. Vedem că sunt vecini de ai noștri, mulți cetățeni din Timișoara, care se debranșează fără să aibă aprobare. Vin firmele și pur și simplu te debranșează de la rețeaua Colterm. Am pățit-o eu, chiar în bloc. Din 16 apartamente, 12 sau debranșat și patru au rămas cu același debit pe rețea, cu același volum, fiindcă cei 12 nu și-au respectat obligația legală ca să modifice instalația pe interior. Ne-am trezit patru apartamente cu un debit care a curs pe rețele Colterm ca și cum eram 16 apartamente legate la Colterm. Ne-am trezit că trebuie să plătim fiecare 1000 – 1200 RON, având aceeași termie călduță”.

Reprezentantul primăriei a explicat că prin bugetul local, s-au alocat 160 de milioane de RON pentru Colterm, în 2023, o primă tranșă. Până acum, primăria a tehnologizat 29 km. În etapa a treia, va fi retehnologizat tot ce înseamnă rețea primară, pentru a se reduce cât mai mult pierderile sau să nu mai existe nicio pierdere. Primăria a depus și prin PNRR un proiect de co-generare pe motoare tocmai pentru a se pune accent și pe partea de producție. Scopul este de a scăpa de cărbunele utilizat. În Timișoara, sunt patru CET-uri, unde prețurile sunt stabilite de ANRE.

“Luăm prețurile de la ANRE și pe cele le folosim în procesul de producție”. La celelalte CET-uri – CET- ul Centru și celelalte de cvartal –  prețurile se stabilesc după o metodă fixată prin lege. “Aici noi prindem toate costurile tot ce se poate prinde. Totuși nu putem acoperi pierderea acea de 41%. Acele costuri cu pierderile le suportă municipalitatea, dar nu se poate ca mai mult de 20% din buget să meargă numai către Colterm. Colterm este o gaură neagră cumva pe care nu mai știm efectiv cum să o umplem, dar nu cu bani. Nu e o soluție să-i dai copilului bani și să îl lași să facă ce vrea. Tot trebuie să ne punem la masă și să găsim soluțiile cele mai bune pentru a salva Colterm-ul”, a fost mesajul Primăriei Timișoara.

Comentarii

comentarii